Societatea Vegetarienilor din Romania

S-a lansat site-ul resursa al Societatii Vegetarienilor din Romania (SVR)!

WWW.SVR.RO

SVR urmareste promovarea vegetarianismului din considerente de etica, sanatatea oamenilor si animalelor, protectia mediului si conservarea resurselor mondiale de hrana. site-ul ofera articole, diverse materiale informationale, stiri, retete, un forum si alte resurse pentru construirea unei comunitati vegetariene active in Romania. Implicarea la orice nivel este incurajata si apreciata!

Campania anti-violenta 16 Zile 2004

de la PATRIR:
Campania 16 ZILE INTERNAŢIONALE DE ACTIVITATE ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI ASUPRA FEMEILOR – Cluj-Napoca

Institutul Român pentru Pace - PATRIR şi Asociaţia Femeilor împotriva Violenţei - Artemis se alătură campaniei naţionale şi internaţionale care atrage atenţia împotriva violentei asupra femeii ce se va desfăşura in perioada 25 noiembrie -10 decembrie 2004.

De ce 25 noiembrie -10 decembrie?
25 noiembrie – Ziua Internaţională de Lupta Împotriva Violentei asupra Femeilor
1 decembrie – Ziua Internaţională Anti-SIDA
6 decembrie – Comemorarea “Masacrului de la Montreal”
10 decembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor Omului

Aceste zile au fost alese pentru a stabili o legătura simbolică intre violenţa asupra femeii si drepturile omului, sugerându-se astfel faptul că actele de violenţă reprezintă grave încălcări ale drepturilor omului.

Mesajul campaniei:
Pentru sănătatea femeilor, pentru sănătatea lumii: Să Oprim Violenţa
Violenta împotriva femeilor are un caracter transcultural si este adânc înrădăcinată in culturile din întreaga lume. Actele de violenta bazate pe gen – care se manifestă sub diferite forme, cum ar fi : violul, violenta domestica, crimele de onoare, traficul cu femei - au un impact major asupra sănătăţii fizice si mentale a femeilor.
Oprirea violenţei împotriva femeilor reprezintă o prioritate pentru drepturile omului şi pentru sănătatea publică.

Descrierea activităţilor
La nivel Naţional
- 25 noiembrie Manifestare publică la Bucureşti. Stand de prezentare

La nivel local- Cluj-Napoca

1. 29 Noiembrie - 10 Decembrie, orele 9.00-17.00, Locaţie: PATRIR, Bd 1 Dec.1918, Nr 26 Expoziţie de lucrări realizate de elevii liceului de Arte Plastice şi afişe tematice.
Deschiderea expoziţiei are loc în data de 29 noiembrie, ora 17.00, PATRIR.

2. Joi, 2 decembrie, ora 18.00, Locaţie: PATRIR, Bd 1 Dec.1918, Nr 26, Cluj-Napoca
Cafenea de idei pe tema „ Violenţa împotriva femeilor- un bun de larg consum”.

3. Vineri, 3 decembrie, Ora 18.00, Locaţie: PATRIR, Bd 1 Dec.1918, Nr 26, Cluj-Napoca
Seară de film: „Băieţii duri”- un film despre asocierea masculinităţii cu violenţa (în limba engleză)

4. Marţi, 7 decembrie, orele 12-17, Locaţie: În faţa Casei de Cultură a Studenţilor
Expoziţia Martorele Tăcute, Cluj-Napoca –Vor fi expuse siluete umane la mărime reala reprezentând femeile care au murit in urma violentei domestice in România, conform statisticilor furnizate de procuratura si politie. Siluetele vor avea afişate pe spate mesaje cu povestea fiecărei femei.

5. Vineri, 10 decembrie, ora 11.00, Locaţie: Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca
Masă rotundă cu reprezentanţi ai administraţiei publice şi a altor instituţii locale, reprezentanţi ai sectorului privat, membri ai organizaţiilor nonguvernamentale care lucrează in domeniul violentei si jurnalişti.

6. Vineri 10 decembrie, orele 18-19.30, Locaţie: Parcul Mathias, Piaţa Unirii.
Seară de Veghe în memoria victimelor violenţei.
Acest eveniment este organizat concomitent în peste 14 locaţii diferite din ţară.

-- pentru "profilul campaniei" si alte informatii, vezi site-ul PATRIR

DA si taxa unica

Citeste si da mai departe!

De data asta nu Iliescu, ci Alianta Dreptate si Adevar (DA) promoveaza inca o data in Romania modelul rusesc : taxa unica pe economie, atit pentru societatile comerciale, cit si pentru persoanele fizice!

1. Ce : primul punct al platformei electorale DA sustine:

"Relaxarea fiscala prin: - reducerea cotei de impozit pe profit de la 25% la 16%; - introducerea cotei unice pentru impozitul pe venit global de 16%; - reducerea cotelor de impozitare pentru contributii la fondurile sociale de la 49,5% la 39,0%." (http://www.da.ro/docpage.php?id=6)

2. Cine : taxa unica e promovata in sfera politica din Romania de Alianta DA. In sfera civila ideea a fost lansata in August 2003 de catre Societatea Academica din Romania (SAR), un think-tank romanesc condus de Alina Mungiu-Pipidi (http://www.sar.org.ro/), constituit dupa modelul think-tankurilor de la Washington DC: http://www.sar.org.ro/presa/Flat%20tax%20PWR%20special%20issue%202%20-%20ziare/Curentul.htm

3. Unde mai e practicata : Rusia, Ucraina, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Singapore, Irlanda. Taxa unica nu a fost si nu este practicata nicaieri in tarile occidentale bogate si puternice. Din grupul mentionat, Irlanda este tara care a inregistrat cresterea economica cea mai remarcabila in ultimii ani, insa este discutabil daca aceasta se datoreaza introducerii taxei unice sau subventiilor pentru protectia sociala primite de la bugetul UE.

4. Ce inseamna : nu numai persoanele fizice, dar si agentii comerciali, indiferent de cit cistiga, raporteaza la bugetul statului doar 16 procente! E pasul cel mai sigur pentru solidificarea unei oligarhii financiare in Romania, a carei putere va deveni aproape imposibil de controlat din interior, din societatea civila romaneasca, pe masura ce trec anii. Din contra, din exterior, din moment ce puterea se va concentra la un numar redus de oameni, capacitatile de influentare si control a acestora se vor inmulti. Acesta poate fi motivul pentru care organismele financiare si politice internationale (FMI si UE) "nu au nimic impotriva" introducerii unei masuri atit de radicale, care nu e aplicata nicaieri in tarile puternice, cu economie de piata dezvoltata.

Introducerea taxei unice este insotita de propunerea de a reduce cu 10 procente (!) contributiile la fondurile sociale - adica banii cu care se sustin ramurile non-economice din societatea romaneasca si categoriile defavorizate. Concret : bugetul statului va fi drastic redus in ceea ce priveste cheltuielile pentru servicii sociale. Aceasta stare de fapt va fi urmata in mod logic de cresterea costurilor de intretinere a sanatatii, cresterea costurilor de educatie, reducerea serviciilor oferite de stat pentru copii, studenti, pensionari, minoritati, pentru zonele rurale. Cei care cistiga mai putini bani sint cei care vor avea cel mai mult de pierdut - adica marea masa a societatii romanesti. Inegalitatile sociale vor creste in progresie geometrica, de la an la an. Motivul principal al introducerii taxei unice este "relaxarea fiscala". Statisticile o arata insa foarte clar : niciodata in istoria Romaniei nu s-a miscat capitalul atit de rapid pe piata romaneasca. Intr-un an de la inceputul studiului, din 2002 in 2003, revista Capital a trebuit sa tripleze lista celor care au strins o avere (oficiala) de peste 10 milioane de dolari. Conform acelot statistici, 300 de oameni detin deja in mod oficial 26% din Produsul Intern Brut al Romaniei (aprox. 12 miliarde de dolari) : http://news.softpedia.com/news/1/2003/November/5805.shtml
Un alt motiv pentru introducerea taxei unice este argumentul ca aceasta va contribui la "normalizarea" pietei economice romanesti. Faptul ca economia subterana este atat de mare in Romania (intre 30 si 50% din PIB) inseamna si ca guvernul nu poate strange fonduri suficiente pentru finantarea serviciilor publice (educatie, sanatate, fonduri de pensii, investitii in infrastructura, ajutoare de somaj, etc). Interesul public este ca economia subterana sa iasa la suprafata, pentru ca fondurile bugetare sa creasca si, astfel, sa fie mai multi bani disponibili pentru cei care chiar au nevoie. E discutabil insa daca impozitul unic va reusi sa aduca la suprafata economia subterana. Aceasta se poate face printr-o multitudine de alte metode - disciplinare (Garda Financiara etc), fiscale etc. .
Sigur este in primul rind faptul ca taxa unica este o masura care va contribui la cresterea substantiala a veniturilor celor bogati. "Cresterea economica" la care se refera sustinatorii taxei unice ii priveste in primul rind pe cei puternici, care vor avea dublu de cistigat, atit la declararea propriei averi personale, cit si la raportarea taxelor companiilor proprii catre stat. Marea masa a societatii romanesti va primi farimiturile simbolice de la masa, si va avea enorm de pierdut in viata reala prin cresterea costurilor tuturor serviciilor sociale. Taxa unica asigura tranzitia catre o piata economica oligarhica, nu democratica, iar vocea societatii civile va avea numai de pierdut din aceasta.

Informeaza-te si decide singur(a) care e interesul tau la alegeri!

-- de la Ovidiu Tichindeleanu

Problema cu (termenul) "discriminarea pozitiva"

uf, m-am saturat de interpretarea asa-zisei "discriminari pozitive" pe urmatoarele linii (m-am saturat si de ochelarii de cal ai unora si reaua-vointa):

> [cei preocupati de injustitiile sociale sint] don quijoti[...] ramasi fara uriasi si
> vrajitori ... si care se bulucesc acum la toate minoritatile reale sau scremute,
> sa le ia de manutza si sa le treaca strada; adica, "discriminari pozitive",
> ma-ntelegi (mai putine datorii si mai multe drepturi decat neminoritarii)
>
> iesind un pic din tonul asta, a constatat cineva cu ochii si cu simturile lui ce
> rezultate a avut "discriminarea pozitiva" in america?
(- dintr-un mesaj pe grupul http://groups.yahoo.com/group/ro_filosofia/ )

mai jos se gaseste raspunsul meu (scris in graba, poate-l voi mai imbunatati):

da, am constatat. am constatat ca intr-o universitate din sua, desi exista inca rasism si segregare si n probleme legate de relatiile interetnice si interasiale, macar ai *posibilitatea* sa interactionezi cu colegi ce provin din diferite medii si situatii, pentru ca ei ("noi" - ca strict vorbind si eu fac parte din categoria respectiva, fiind femeie) macar *ajung* acolo. am mai constatat ca diversitatea adevarata ("acceptarea" si incurajarea ei) este cea mai naturala si pozitiva situatie in care te poti afla (dpdv social si intelectual).

problema nu e una de discriminare "pozitiva" sau "negativa" in sensul in care o prezinta, atit de tendentios si incorect, comentarii de genul "toate minoritatile reale sau scremute, sa le ia de manutza si sa le treaca strada; adica, "discriminari pozitive", ma-ntelegi (mai putine datorii si mai multe drepturi decat neminoritarii)". asa cum ar trebui sa fie clar daca gindesti mai departe de prejudecati si experienta proprie, aici e vorba de aceleasi preocupari care au dus la eliminarea sclaviei, la dreptul la vot si alte "privilegii" (numite de unii si "drepturi speciale") pentru femei, la drepturi civile pentru diverse categorii in general... este vorba de probleme societale sistemice si istorice, ce trebuie rezolvate (nu cere nimeni sa "fie luat de minuta", e o diferenta intre *dreptate* si o... "mila" acordata, iar *dreptatea* e ceva care ne afecteaza pe toti, ca societate, nu numai pe "minoritati"!). si avem cu totii responsabilitatea macar sa nu contribuim la aceste probleme (prin ceea ce spunem si facem), daca vrem sa le vedem rezolvate.

la capitolul "punctul personal de vedere", mie imi ajunge sa ma gindesc ca nu mai demult de acum citeva zeci de ani, n-as fi avut nici o sansa sa obtin un doctorat - si inca in fizica - daca nu ar fi existat diverse preocupari ale unora pentru justitia sociala pe care majoritatea celor care au comentat pina acum insista sa le vada drept "plinsete"/plingeri neintemeiate si sa le ia peste picior.

programele de "affirmative action" in sua sint un pas in directia rezolvarii inechitatii istorice si institutionale ce taie din sansele la succes ale celor care provin din medii economice/rasiale dezavantajate. da, aceste programe sint controversate (considerate de conservatori "rasism invers" -- ceea ce se poate spune doar daca "uiti" ca rasismul e determinat de *relatii de putere si privilegiu*) dar *exista* si functioneaza la toate institutiile americane majore.
problemele cu accesul la educatie/oportunitati (segregarea scolilor/liceelor si resursele disponibile si calitatea educatiei pentru cei din medii defavorizate; numarul inca mic de studenti de culoare la universitati; procentul mic din acesti studenti care vor absolvi din cauza mediului deseori ostil; procentul mic de studente la anumite profiluri etc...) nu sint nici pe departe rezolvate. acelasi lucru e adevarat in privinta statutului romilor in societatea romaneasca. acum, sa fim sinceri: e cineva care poate spune ca el/ea crede cu adevarat ca daca s-ar fi nascut rom ar fi avut parte de exact (sau macar aproape) aceleasi oportunitati si acelasi tratament de-a lungul vietii lor traind in romania? eu, sincer, nu cred...

ideea de baza e ca trebuie intrerupt *cumva* cercul vicios al problemelor sociale si istorice/discriminarii/limitarii oportunitatilor care duc la lipsa de reprezentare in anumite sfere si perpetueaza problemele, discriminarea si lipsa de oportunitati etc. . *asta* e esential. programe ca "affirmative action" sint o masura *temporara* pentru a crea parte din egalitatea necesara ce de la sine (fara "plingeri" si agitatie pentru schimbare) nu va "pica din cer".

--> cititi intii urmatoarele:
-despre affirmative action: http://en.wikipedia.org/wiki/Affirmative_action si http://www.inmotionmagazine.com/pr.html
-despre un f. important proces de anul trecut de la university of michigan: http://www.msmagazine.com/mar03/stern.asp - de asemenea, iata niste detalii f. concrete despre ce presupune "affirmative action" (cred ca majoritatea lumii pur si simplu nu are nici un habar):

-------------------------------------------------------------------
MARY SUE COLEMAN, President, University of Michigan: from public
responses, January 15 and 16, 2003:

I was pleased to hear President Bush say that diversity, and
explicitly racial diversity, in our student bodies is very important
for America's colleges and universities. Where we disagree is on the
means available to achieve that diversity. It is unfortunate that the
president misunderstands how our admissions process works at the
University of Michigan. It is a complex process that considers the
entire background of each student applicant, just as the president
urged.

Let's set the record straight: At the University of Michigan we do not
have, and have never had, quotas or numerical targets in either the
undergraduate or law school admissions programs. In our undergraduate
admissions system, fully 110 points out of 150 are given for academic
factors including grades, test scores, and curriculum. We only count
12 points for test scores, but that is because we value high school
grades to a much greater extent -- they can earn up to 80 points. We
consider many points for test scores, but that is because we value
high school grades to a much greater extent -- they can earn up to 80
points. We consider many other factors as well. Race is one of those,
but a student who is socioeconomically disadvantaged also can earn 20
points (students cannot earn 20 points for both factors, however).
Geographic diversity is also important, and a student from Michigan's
upper peninsula, for example, earns 16 points. We also consider
leadership, service, and life experiences, among other elements.

In making decisions at the law school, we also carefully review
individual experiences and interests in a highly competitive process.
Every applicant competes fairly for every seat. There are no
numerical targets, and the actual enrollment of underrepresented
minorities at the law school over the past ten years has ranged from
12.5 to 20 percent.

The percentage plans now in place in a couple of states have hardly
been an unqualified success. In fact, yesterday I read an Associated
Press story citing that minority enrollment at the University of
Texas flagship Austin campus is still lower than it was before the
court barred consideration of race.

For Michigan it would be especially problematic. We are an individual
institution, not part of a system, and we simply wouldn't be able to
guarantee admission to a certain percentage of students from every
high school in the state. We have over 25,000 applications for about
5,000 seats.

In Texas, this sort of plan might work to some degree for
undergraduate schools because many K-12 schools in Texas are racially
segregated. So, admitting the top 10 percent guarantees some number
of minority students. But if the nation's goal is to end segregation
as identified in Brown v. Board of Education, how can we be in the
business of relying on it for college diversity?

----------------------------------------------------------------------
Ms. Vol. XIII no. 1 Spring 2003

(apropos, procesul a fost cistigat intr-un tirziu de u. of michigan)

Procesul Comunismului

www.ProcesulComunismului.com