SOS Ursul Brun

Potrivit unor studii efectuate de catre Fundatia AVES, populatia de ursi bruni din Muntii Carpati (Romania) s-a diminuat cu peste 60% in ultimii 14 ani, in principal datorita vanatorii excesive, permisa si chiar incurajata de catre guvern si administratia fondului de vanatoare.

Fundatia AVES a initiat o petitie catre guvernul Romaniei, pe care o puteti semna la

www.avestours.ro/ursusarctos/protest/

Textul petitiei si raportul pe baza caruia s-a intocmit petitia:

PROTEST ŞI PETIŢIE

Stimate Destinatar,

Potrivit informaţiilor noastre în urma administrării necorespunzătoare a fondurilor de vânătoare şi drept consecinţă a aplicării metodelor ilegale de vânătoare, efectivul populaţiei de urşi bruni carpatini (Ursus arctos arctos) din România a scăzut drastic în ultimii ani. Conform datelor statistice în 1989 pe teritoriul României a existat cea mai viguroasă şi cea mai numeroasă populaţie de urşi, numărând 7780 de exemplare, din care in momentul de faţă nu mai există decât 1800–2000 de urşi. Aceştia sunt vânaţi şi acum aplicând unele metode ruşinoase din epoca comunismului, metode interzise de convenţiile internaţionale privind protecţia animalelor sălbatice, convenţii semnate şi de România. Ilegalităţile comise şi masacrarea urşilor săvârşite de lobby-urile de vânători lezează grav interesele naţionale şi imaginea internaţională a României. Corupţia existentă în cercurile vânătorilor şi interesele financiare ale unor asociaţii de vânătoare au ca scop exterminarea urşilor înainte ca România să devină stat membru al Uniunii Europene. În viitorul apropiat ne putem aştepta la dispariţia parţială sau totală a ursului brun carpatin de pe teritoriul României.
În consecinţă adresez prezenta petiţie Parlamentului Europei, Guvernului României şi tuturor instituţiilor competente cu solicitarea de a lua cât mai urgent cele mai eficiente măsuri de protecţie cu scopul de a împiedica vânătoarea ilegală a urşilor şi a altor carnivori protejate. Este un interes comun să asigurăm pentru urmaşii noştrii supravieţuirea speciilor pe cale de dispariţie, şi ca România să intre în Uniunea Europeană cu biodiversitatea ei actuală.
În acest scop fac un apel către mass-media din România şi de peste hotare să sprijine cu o campanie publicitară susţinută programul de protecţia ursului brun carpatin iniţiat de Fundaţia Aves www.avestours.ro din România.

Cu respect,

Raportul:

FUNDATIA AVES
FUNDATIE PENTRU OCROTIREA NATURII SI AL MEDIULUI INCONJURATOR
ODORHEIU-SECUIESC, P-ŢA. LIBERTĂŢII, NR.25. TEL-FAX : 0266 - 218065
MOBIL: 0744 664469 MAIL: info@ursusarctos.ro

Către,

EXCELENŢEI SALE PREŞEDINTELE ROMĂNIEI
Domnului Ion Iliescu

GUVERNUL ROMĂNIEI
EXCELENŢEI SALE PRIM MINISTRU
Domnului Adrian Năstase

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR
ŞI MEDIULUI
Domnului Ministru Ilie Sărbu

PREFECTURA JUDEŢULI HARGHITA
Domnuli Prefect Mircea Duşă

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR- ROMSILVA
Domnului Ion Dumitru

RAPORT PRELIMINAR PRIVIND
NECESITATEA OCROTIRII URSULUI BRUN CARPATIN ÎN ROMÂNIA PRIN STABILIREA URGENTĂ A UNEI NOI COTE DE RECOLTARE PENTRU SEZONUL DE VÂNĂTOARE 2003 – 2004

Din cauza vânării abuzive, precum şi pentru administrarea necorespunzătoare a fondurilor de vânătoare efectivul populaţiei de urşi din România arată o tendinţă de diminuare inadmisibilă din punct de vedere biologic. Pentru aceste motive în următorul deceniu ne putem astepta la dispariţia parţială sau totală a speciei din Carpaţii României. În ultimii 3-4 ani populaţia de urşi din România şi respectiv cel din judeţul Harghita s-a diminuat cu 60% din cauza administrării nelegale a fondurilor de vânătoare de către Regia Natională a Pădurilor şi Asociaţa Generală a Vânătorilor. Din aceste considerente Fundaţia Aves a demarat o campanie naţională pentru protecţia şi salvarea ursului brun carpatin (Ursus arctos arctos) din România, primele măsuri constând în depistarea factorilor de risc care au dus la diminuarea inadmisibilă a populaţiei de urs brun carpatin din România.
Date concrete vă putem furniza numai din judeţul Harghita unde am efectuat cercetări specifice pentru monitorizarea şi evaluarea efectivelor de urşi. Suprafaţa fondurilor pe care am efectuat cercetările este de cca 100.000 ha iar rezultatul obţinut se poate folosi ca eşantion-exemplu pentru zonele unde mai trăiesc urşi în România.
Conform statisticilor oficiale la sfârşitul anilor 1988-89 populaţia de urşi din ţară era de 7780 exemlare, din care 1185 trăiau în Harghita, zonă cu ambient reprezentativ pentru Munţii Carpaţi. Statisticile dovedesc că din cei aproape 8000 de ursi existenţi la sfârşitul anilor 1980 în România, doar într-un singur deceniu efectivele s-au diminuat cu 31 % ajungând la 5366 exemplare în 1997. Statisticile din judeţul Hargita sunt şi mai alarmante: în zece ani efectivul populaţiei de urs a scăzut cu 48 %, adică, de la 1185 exemplare existente în 1989, la numai 615 exemplare în 1997.
În următorii ani numărul lor s-a micşorat şi mai drastic, ajungând la numai 250-260 de exemplare în 2003, cu 935 de exemplare mai puţine decât în 1989. Unde au dispărut aceşti 935 urşi din Munţii Harghita şi cine este vinovat pentru dispariţia lor?
Pentru a dovedi prin probe relevante abaterile grave ale unor persoane privind administrarea fondurilor de vânătoare, cât şi privind masacrarea ilegală a urşilor prin metode interzise, am cercetat activitatea Direcţiei Silvice Miercure Ciuc şi a cinci asociaţii de vânătoare din judeţ. Pe fiecare fond de vănătoare în parte am observat abateri de la normele de vânătoare cât şi în ceea ce priveşte gestionarea vânatului, iar pe două din fondurile cercetate am depistat încălcări grave a legislaţiei, aspecte a căror rezolvare nu mai suportă amănare. Cele două persoane juridice vinovate pentru încălcarea legislaţiei cinegetice sunt:
1.RNP, prin Direcţia Silvică Miercurea Ciuc în fondul administrat de Ocolul Silvic Zetea.
2.Asociaţia Generală a Vânătorilor din România, prin Asociaţia Vânătorilor Târnava Mare din Odorheiu Secuiesc în toate fondurile administrate de aceasta.
Ilegalităţile comise afectează atât imaginea, cât şi interesele naţionale ale României datorită distrugerii populaţiei de urşi, şi metodele ilegale ruşinoase prin care se vânează acest animal protejat prin convenţiile internaţionale la care şi România a aderat. Ilegalităţile depistate de Fundaţia Aves privind vânarea ursului în zona eşantion din Harghita:
1. Cote de recoltare supraestimate
2.Folosirea odorivectorilor fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru fiecare caz în parte
3. Infestarea animalelor domestice şi al vânatului prin folosirea de cadavre de animale decedate pentru hrănirea ursilor
4 .Folosirea observatoarelor închise pentru vânarea urşilor.
5. Vânarea urşilor la bârlog (goană în timpul ierni în teritoriile de
iernare)
6. Administrarea necorespunzătoare a fondurilor de vânătoare
7. Specializarea insuficientă a paznicilor de vânătoare (curs de calificare de numai 30 de zile )
8. Braconajul
9. Masacrarea femelelor gestante toamna, şi primăvara timpurie,
când puii sunt în bârlog.
10. Capturarea urşilor tineri cu scopul deţinerii lor în captivitate.
Din cauza timpului scurt disponibil pentru demararea investigaţiilor dorim să vă aducem la cunoştinţă cel mai dezastruos rezultat al factorului nominalizat la pct. nr. 1, urmând ca aspecte privind celelalte ilegalităţi să le comunicăm în perioada imediat următoare.

COTE DE RECOLTARE SUPRAESTIMATE

Din cotele de recoltare aprobate prin Ordinul nr. 668 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului la data de 11 Septembrie 2003 reiese clar că respectivele cote de recoltare aprobate la urs (şi nu numai) nu sunt reale, ele depăşind cu mult efectivul ce s-ar putea sacrifica din cauza intereselor financiare ale vânătorilor. Pentru sezonul de vânătoare 2003-2004 a fost aprobată recoltarea a 74 exemplare de urşi, ceea ce însemna cca 38% din populaţia de 250 exemplare existent în judeţul Hargita. Din analiza cotelor de recoltare aprobate pentru Asociaţia Vânătorilor Târnava Mare (10 ex.), cât şi pentru Direcţia Silvică Miercurea Ciuc (29 ex.) se poate constata clar că s-a aprobat vânarea a mai multor urşi decât numărul optim care ar putea fi aproba în limite legale. Conform instrucţiunilor din domeniu din 10 urşi se poate împuşca un singur exemplar. Numărul corect în ceea ce priveşte cota de recoltare se obţine prin numărarea exactă a urşilor în locurile de iernare de către paznicii de vânătoare. Acest număr se împarte la 10 deoarece 10 ani împliniţi este limita minimă a vârstei optimă de recoltare a ursului. Paznicii de vânătoare nu au numărat urşii de pe fondurile administrate. Acest fapt se poate constata prin verificarea jurnalelor şi al proceselor verbale de recensământ, iar conducerea - fără a avea date concrete din teren - a comis un fals intelectual prin supraestimarea numarului urşilor de pe fondurile administrate. Urşii sunt număraţi prin estimarea în birou al efectivelor şi în alte zone decât cele de iernare. Asfel, un urs este „numărat” şi în locurile de pasaj pe unde a trecut întâmplător, acesta nefiind un biotop tipic. Într-o singura noapte un urs poate străbate pentru procurarea hranei o distanţă de 15-20 km fiind numărat pe tot parcursul traseului. În zonele de deal un urs este numărat de cca trei ori pentru a avea cote de recoltare cât mai mari. După verificarea biotopurilor din fondurile de vânătoare şi controlarea efectivelor stabilite doar prin estimare se poate dovedi cu certitudine că urşii sunt număraţi şi în locurile unde ei nici nu există, iar împuşcarea lor se face pe fondurile unde ele trăiesc într-adevăr. Acest procedeu ilegal se practică atât din cauza unor interese personale, cat şi pentu a trage foloase financiare cât mai mari din împuşcarea vânatului. Preţul real al unui urs este de 7000 euro şi s-au aprobat pentru recoltare 74 de exemplare în judeţul Harghita, iar valoarea totală a vânatului aprobat pentru recoltare din judeţ se ridică la circa 1,5 - 2 milioane de Euro. Această sumă imensă arată dimensiunea reală a coruptiei existente în cercul persoanelor juridice al căror obiect de activitate este vânătoarea. Dupa estimările noastre numărul urşilor care s-ar fi putut aproba pentru recoltare este de 1- 2 exemplare pentru Asociaţia Târnava Mare din Odorhei, şi 7- 8 exemplare pentru Direcţia Silvică Miercurea Ciuc, diferenţa faţă de cotele de recoltare aprobate fiind nelegală. Pe baza rezultatelor cercetărilor efectuate de Fundaţia Aves s-a stabilit că pentru aprobarea cotelor de recoltare supraestimate nu este vinovat numai ministerul de resort, fiind mult mai vinovate anumite persoane corupte din judeţ care răspund direct de evaluarea efectivelor de vânat, şi cei care stabilesc şi contrasemnează cererile privind cotele de recoltare. Aceste cereri ajung la MAPAM pentru aprobarea definitivă fără să fie verificate - în conformitate cu legislaţia cinegetică - corectitudinea şi credibilitatea organelor emitente. Persoanele vinovate de ascunderea adevărului, de fapt sunt cei care se fac răspunzători şi de metodele nelegale folosite la vânarea urşilor (precum şi a altor animale protejate pe plan european). Ei sunt, după cum urmează: preşedinţii şi directorii unor asociaţii de vânătoare, preşedintele Asociaţiei Generale a Vănătorilor din România, unii directori al ocoalelor silvice de stat, directorul Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc, conducerea RNP, şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Harghita, organ al statului care ar trebui să vegheze respectarea legislaţiei cinegetice.
Pentru motivele mai sus menţionate vă rugăm amabil dispuneţi reevaluarea de urgenţă a efectivelor de urşi şi demararea unor anchete pentru depistarea vinovaţilor. Dacă se dovedeşte vinovăţia lor, cerem destituirea lor din funcţiile deţinute şi trimiterea lor în judecată pentru abuz în serviciu şi corupţie. Prejudiţiile aduse statului Român prin împuşcarea urşilor se estimează la aproximativ 400.000 euro numai în judeţul Harghita.
În cazul în care nu se vor lua măsuri foarte urgente faţă de ilegalitâţile comise privind cotele aprobate pentru masacrarea
animalelor protejate pe plan European prin convenţiile internaţionale
la care şi Romănia a aderat, va fii anunţat Parlamentul Europei,
massmedia centrală din România şi străinătate, organizaţiile naţionale şi internaţionale din domeniu.

Cu stimă,
Laszlo Szabo-Szeley
preşedinte

Odorheiu Secuiesc, 25.11.2002

Afisat de: Claudia la data de January 8, 2004 11:42 PM | TrackBack