Privind violenta domestica/sexuala

Mai jos veti gasi o colectie de informatii [stil baza de date] privind violenta domestica, care deocamdata contine noutati si date in legatura cu legea de prevenire si combatere a violentei in familie, cateva rapoarte/sondaje, o lista de organizatii si campanii, surse de finantare, si cateva articole pe aceasta tema.

Acesta va fi un proiect in derulare, vom adauga anunturi si informatii pe masura ce le obtinem.

Pentru informatii generale, vizitati site-ul abia inaugurat Stop Violence Against Women.

--------------------------------------------------------------------------

Informatii despre Legea 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie

--------------------------------------------------------------------------
Violenta domestica -- starea lucrurilor, informatii:

• FAM-NET -- comunitatea virtuala a ONG-urilor care se ocupa de fenomenele violentei domestice si traficului de fiinte umane, statistici
• Open Society Institute report
• Gallup poll
• Legea
• De la politie
• Date: "Women’s Reproductive Rights in Romania: A Shadow Report", paginile 28-29 si "Center for Reproductive Rights: Women of the World: Romania", paginile 141-142
• Statistici:
  In Romania, numarul de femei victime ale violentei domestice a crescut de 5 ori din 1996 pana in 1998 [si de 7 ori pana in 2002, conform revistei Cosmopolitan din noiembrie 2003].

  In 1998
  13% dintre femeile victime ale violentei domestice au murit.
  74% dintre femeile victime ale violentei domestice au fost agresate de catre soti
  4% de catre concubini
  7% de catre fostii soti
  15% de catre alte rude

  (Statistici furnizate de Centrul Pilot pentru Femeile Victime ale Violentei Domestice Bucuresti)

  Judecatorii estimeaza ca in Romania 60% dintre cazurile de divort din Bucuresti au avut la baza violenta fizica, iar in 1997 23% din cazurile de divort au fost tot pe motive de violenta (analizand conexiunea existenta intre motivele de divort si existenta violentei domestice intr-un cuplu).

  In 1998, doar 8% dintre agresori in cadrul familiei au fost femei, in timp ce 92% au fost barbati.

  Pe plan mondial
  Violenta domestica detine 25% din totalul infractiunilor violente
  Doar 5% din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Politie si mai putin de 1% sunt pedepsite
  Violenta domestica e mult mai des intalnita decat violenta pe strada sau la locul de munca
  Peste 90% dintre agresori sunt barbati
  82% dintre abuzatori sunt cunoscuti ai victimei, iar 19% sunt chiar rude
  85% dintre violatori sunt barbati, cunoscuti ai victimelor
  61% dintre violuri sunt comise in casa cuiva, de regula a victimei
  1 din 7 femei sunt violate de catre sotii lor
  78% din cazurile de viol sunt achitate
  70% dintre femei au fost hartuite sexual intr-un anumit moment al vietii lor
  1 din 11 femei au fost violate, iar 1/3 la prima lor intalnire
  1 din 2 fete vor fi victimele unei forme de abuz sexual inainte de a implini 18 ani
  In S.U.A., la fiecare 6 minute o femeie este agresata sexual, iar in Canada la fiecare 4 minute
  In Europa, prevalenta violentei domestice intre celelalte forme de infractiuni ale caror victime sunt femeile este de 14%(Moldova) si de 58% in Turcia

  Un studiu intocmit de Banca Mondiala arata ca 20% din totalul bolilor de care sufera femeile si fetele cu varste cuprinse intre 15 si 44 de ani din multe tari ale lumii se datoreaza violentei domestice.

  Informatii furnizate de Fundatia Sanse Egale pentru Femei www.sef.ro.
  -- Campania "Nu Violentei", impotriva violentei asupra femeii, One to One.

-- Agentii, organizatii, campanii, programe, presa:

• despre Coalitia nationala a ONG-urilor implicate in programe privind violenta impotriva femeilor si "Unde gasesti ajutor", pe site-ul campaniei "Nu Violentei"
• Campanie nationala 2002
• Proiect media, Open Society Institute, 2001
• Parteneriat pt. Egalitate, http://www.gender.ro/pages/Programs/women_human_rights
• Casa Blu
• ARIADNA, Bucuresti
• CMSC, Iasi
• Artemis, Cluj, http://www.eurocom.org/eurocom/romania
• PROGRAMUL DE PROTECŢIA DREPTURILOR FEMEII

  DACĂ NU M-AR IUBI, NU M-AR BATE!

  (15.01.2001 - 15.01.2002)

  Proiectul constă în organizarea şi deschiderea unui centru de suport pentru femeile victime ale violenţei domestice. Organizarea şi funcţionarea centrului de zi pentru suportul victimelor violenţei domestice în Bucureşti se bazează pe experienţa acumulată de GRADO în cei 3 ani de lucru în Centrul de zi Cutia Pandorei Piteşti.

  „Centrul de Asistenţă şi Suport împotriva Agresiunii în familie - CASA GRADO” funcţionează ca centru de zi şi are ca beneficiari pe de o parte femeile victime ale violenţei domestice, iar pe de altă parte copiii victime ale violenţei domestice.

  Obiective:

  · Suport pe termen lung pentru femei şi copii victime ale violenţei domestice, incluzând asistenţa specializată în situaţii de criză,

  · Informarea pe scară largă asupra fenomenului violenţei în familie,

  · Elaborarea unei strategii de combatere a violenţei în familie.

  Activităţile proiectului:

  · Asistarea victimelor violenţei domestice - femei şi copii

  1. Suport în situaţii de criză

  2. Asistenţă şi consiliere socială

  3. Consiliere psihologică

  4. Consiliere juridică

  5. Terapie de suport pentru copii

  · Educaţie

  1. Educaţie pentru drepturile femeii

  2. Educaţia pentru drepturile victimei

  3. Activităţi de tip grădiniţă pentru copii

  · Activitatea de informare şi documentare

  1. Dezbateri pe teme ca: violenţa domestică, drepturile copilului, protecţia femeii şi a copilului, modul cum funcţionează în realitateprotecţia victimelor.

  2. Campanie de atragere a victimelor violenţei domestice la Centrul de zi.

  3. Editarea unei broşuri pentru tineri, copii, femei care să cuprindă date despre acvtivităţile proiectului, despre drepturile lor, soluţii în cazul în care sunt victime ale violenţei domestice.

  · Cabinete mobile de asistenţă în întreprinderi

  · Educaţie de drepturile femeii, victimei în licee

  Finanţator: Centrul de Resurse Juridice
  

• Proiect Sighisoara:
  CU SOCIAL WORK DEPARTMENT BRINGING DOMESTIC VIOLENCE SERVICES TO ROMANIA

  
  "[Romania] is very rough on women," says Pamela Awtrey, director of Cornerstone University's Social Work Department. She has played an integral role in setting up a program to teach Romania how to deal with its domestic violence problem.

  Awtrey co-wrote a proposal that led to the Romanian-American Sustainable Partnership (RASP) grant program. The United States Agency for International Development (USAID) gave a grant totaling $105,556, including a matching gifts-in-kind contribution by CU and its Romanian partners. The recipients of the grant have six months, May-October, to launch their Sighisoara Domestic Violence Program.

  CU faculty and students, Pine Rest and the YWCA's Domestic Crisis Shelter will be working in Sighisoara, Romania, to establish domestic violence response teams and services throughout the country. Romanians are eager to learn and improve, but the impoverished nation doesn't know how to deal with victims and perpetrators of domestic violence. The goals of the domestic violence program are to open crisis centers and establish hotlines for battered Romanians and to teach Romanians how to operate and sustain these services.

  "Our task is to make people motivated to see that there is a problem and something can be done. We're there to offer hope," Awtrey says.

  CU's International Social Welfare course will be held in Romania from May 19-June 6. The students will stay with Romanian families and see first hand how the grant process works. They will get an up-close view of social work outside the classroom. The class is being taught by Awtrey and Marcia Lampen, field practicum coordinator for CU?s Social Work Department. "We really wanted the students to have an international experience," Lampen says.

  Awtrey and Lampen are looking for American doctors, attorneys and counselors familiar with domestic violence issues willing to establish mentorships with Romanian doctors, attorneys and counselors so the program can continue after the grant period ends in October.

  For more information on the RASP project and the opportunity to mentor Romanian professionals, please contact Awtrey at 616.949.5300, ext. 1320.
  

• Proiect Constanta - U. of Louisville:

  articol:
  O fundatie din Constanta transforma o idee locala de protejare a femeilor intr-un program pentru intreaga tara

  "M-a batut. Am venit sa ma ajutati".

  Daca si politicienii vor pune umarul, victimele agresiunilor in familie vor avea legi si institutii care sa le protejeze

  Viorica s-a uitat in oglinda si si-a mai analizat inca o data ochiul umflat. Incepuse sa se invineteasca si sa doara. O durea, de asemenea, si spatele, acolo unde varful pantofului lui Nelu ii marcase acuzele suierate printre dinti. Ca e proasta si puturoasa. Ca se imbraca intocmai ca o curva. Si ca a gasit ieri mancarea sleita cand s-a intors de la firma. Femeia a oftat si si-a amintit din nou de brosura pe care o primise pe strada, parca era ceva cu violenta in familie. A deschis-o si primul ei gand a fost ca cei care au scris-o o cunosteau chiar pe ea, pe Viorica, atat de bine se regasea in situatia descrisa. In brosura se pomenea ceva de un centru pentru femei, unde ar putea fi ajutata. S-a gandit o clipa la reactia barbatului daca ar afla ca a plecat de acasa, a alungat repede gandul si a iesit. La urma-urmei, macar sa ajunga acolo, sa vada ce e cu centrul ala pentru femei si, pe urma, o vedea ea.

  Intai au venit americanii...

  O cladire alba, cocheta, cu un gardian la usa, care iti inspira siguranta. La etajul 1 al imobilului din cartierul Tomis II - Constanta se afla Centrul pentru femei. Institutia este urmarea Parteneriatului Comunitati Sanatoase intre Constanta si Louisville Kentucky, SUA, in cadrul Programului de Prevenire a Violentei Domestice. Mai precis, proiectul are ca nasi organizatiile americane AIHA si USAID, Fundatia Humana, Universitatea Louisville si Directia de Sanatate Publica (DSP) Constanta. Totul a inceput in anul 1998, cand, la Constanta, in sfarsit au venit americanii, urmare a unei propuneri inaintata catre AIHA de dr. Dan Verman, medic la Promovarea Sanatatii in cadrul DSP. Strainii pareau interesati de problemele de sanatate ale femeilor din zona si voiau sa ajute. Numai ca la acea ora nimeni nu identificase precis care ar fi necazurile principale ale constantencelor. Asa ca primul pas a fost de a le afla. Specialistii constanteni au conceput un chestionar cu peste 100 de intrebari care se refereau la tot ce inseamna problemele femeilor de la sanatate la locul de munca si care a fost completat de 1300 de fete si femei cu varsta de peste 16 ani. Sondajul a fost un succes, nu prin rezultatele sale, ci prin adevarurile pe care le-a conturat. Mai ales dupa ce aceiasi initiatori au organizat si cateva intalniri cu femei de diverse profesii, varste si etnii, angajate sau nu. Introduse in calculator, toate datele acumulate au dus la concluzia ca, sub o forma sau alta, violenta domestica este una dintre principalele probleme ale femeilor din Constanta.

  ...Apoi a aparut o problema: violenta in familie

  Dupa un alt focus-grup final, s-au conturat temele catre care ar trebui indreptat un posibil ajutor: violenta in familie, sanatatea reproducerii si cea mentala. Intr-un fel, toate erau legate intre ele si se intalneau la comun la multe dintre cele chestionate. Evaluarea facuta de cei de la Fundatia Comunitara Constanta era prima de acest fel din judet si, lucru foarte interesant, rezultatele ei nu coincideau cu ceea ce se stia la nivelul Directiei Judetene de Sanatate Publica. Pana atunci nu exista nici ca si concept, isi aminteste doctorita Loti Popescu, medic tot la Promovarea Sanatatii. N-o priveam ca pe o problema de sanatate publica si nu stiam ce sa facem cu ea. Mai trebuie spus ca organizatiile americane - Fundatia Humana, USAID, Universitatea Louisville si AIHA au pastorit toata munca de evaluare, incepand cu fondurile si terminand cu organizarea intalnirilor. Aceiasi americani i-au invitat apoi pe constanteni la ei acasa, sa vada cum au abordat ei problema pana acum. Au plecat in SUA ca sa studieze violenta domestica medici, politisti, procurori, asistenti sociali, care s-au intalnit cu profesionistii de acolo, toti cu experienta in aceeasi problema. Intorsi acasa mai documentati, constantenii au inceput sa-i contacteze, pentru intalniri comune, pe toti cei care ar avea legaturi cu chestiunea care ii interesa: politisti, procurori, angajati ai Ambulantei si ai Serviciului de Urgente, medici legisti, profesori, inspectori scolari, asistenti sociali, autoritati locale si alte ONG-uri cu preocupari asemanatoare. Stransi la aceeasi masa, cu totii au cazut de acord ca problema violentei domestice este una care ii priveste pe toti si, deci, ea trebuie abordata in grup. Spre surprinderea noastra, n-a fost greu sa-i adunam la un loc, isi aminteste doctorita Popescu. Reprezentantii institutiilor implicate s-au constituit intr-o comisie si au inceput sa se instruiasca, la inceput laolalta, apoi separat, pe categorii profesionale. Asa s-a nascut ideea constituirii Fundatiei Comunitare Constanta, care avea sa fie motorul intregului proiect. Actiunile au continuat cu formare de formatori printre elevii de liceu, printr-o campanie privitoare la violenta domestica, cu tot ce se prespune intalniri, raspandire de materiale de informare de toate genurile, de la pixuri si insigne pana la umbrele. Campania a ajuns, prin intermediul elevilor-voluntari de la Colegiul Pedagogic Constanta, si in satele invecinate, pentru ca tinerii erau atat de prinsi de problema incat, cand au ajuns la tara la bunici, tot despre asta discutau.

  Bani pentru certificat medico-legal si divort

  In decembrie 2000, constantenii si-au vazut materializat primul vis: a fost inaugurat Centrul pentru femei, care a functionat intai intr-un spatiu al Organizatiei World Vision, apoi intr-un sediu dat de DJSP. In anul 2001, 286 de victime ale violentei in familie s-au adresat centrului. Pana acum cateva saptamani, in acest an venisera 162 de femei. Toate sunt primite de jurista centrului, Atena Caranicola. Urmare a parteneriatului, ele sunt indrumate la Centrul de femei imediat dupa ce ajung la spital (la urgente), la Laboratorul de medicina legala, la Politie sau la Oficiul Fortelor de Munca. Vin la centru si spun: M-au trimis de acolo ca sa ma ajutati. La centru ele sunt, in primul rand, ascultate de jurista, apoi li se spune ce pot face. Ajutorul consta in multe lucruri. Femeile agresate de sotii sau concubinii lor afla ce pot face pentru a evita o a doua agresiune. Ele sunt invatate cum sa vorbeasca la Politie, cum sa formuleze o plangere impotriva barbatului bataus, unde sa o depuna, cum sa ceara un certificat medico-legal si cate zile de ingrijire necesita, ce acte ii trebuie pentru divort si cum sa intocmeasca o cerere de dare in judecata. Li se asigura inclusiv asistenta juridica in timpul unui proces, jurista centrului avand, pana acum, la activ, 13 procese de divort incheiate si alte 30 in instanta. Mai mult decat atat, centrul le da bani pentru plata certificatului medico-legal, sustinerea procesului de divort si chiar le plateste chiria pentru cateva luni, in cazul in care femeile par hotarate sa plece de acasa. In plus, se cauta o slujba potrivita, care sa le asigure independenta financiara, pentru ca, de cele mai multe ori, victimele nu lucreaza si depind financiar de celalalt. Noi nu le fortam sa faca ceva anume, ne explica Atena Caranicola. Le spunem doar ce pot face si le lasam sa se decida. Prima data sunt dispuse sa faca multe. Ulterior, isi mai pierd din elan. Daca ei
  le promit ca nu mai fac, situatia revine la ce era inainte. Avem victime care vin la noi a treia oara, mereu cu aceeasi poveste.

  Portretul-robot al victimei este urmatorul: femeie casnica, cu studii medii, cu un scazut respect de sine, care accepta mai greu sa lucreze undeva, cu un sot cu acelasi nivel de pregatire, gelos, bautor si coleric. Cele mai dese motive invocate sunt gelozia sau ca el vine suparat de la serviciu si trebuie sa se ia de cineva sau ca ea s-a dus iar la mama ei, ne povesteste jurista. Paradoxal, sunt barbati care isi bat femeile pentru ca mancarea nu-i calda. Printre clientele centrului se afla si neveste de politisti. Trei au fost anul trecut si doua in acest an. Motivele agresiunilor sunt, insa, aceleasi. Sunt si victime cu studii superioare mult mai hotarate sa divorteze. Ele sunt agresate mai ales cand sotii lor au amante si relatia se strica in casa.

  Cum s-a implicat comunitatea

  Parteneriatul nu a insemnat doar activitatea Centrului pentru femei. A fost, pentru o vreme, si o linie telefonica hot pentru victimele unor abuzuri, la care raspundeau voluntarii-elevi. S-a dezvoltat, in paralel, si un program de preventie a transmiterii bolilor sexuale. Primii formatori din licee elevi si profesori - i-au invatat pe colegii lor in ce consta campania impotriva violentei in familie, astfel ca, in cateva luni, in fiecare liceu din municipiul Constanta exista un grup pregatit sa vorbeasca oricui si oricand despre acest subiect. In scurt timp au inceput sa vina la cursurile de formare profesori din judet. Intre timp, Fundatia Comunitara Constanta scotea brosura dupa brosura si organiza tot felul de actiuni prin care sa castige opinia publica de partea ei. Ceea ce au reusit sa faca pana la urma, sa implice comunitatea. Americanii au fost de-a dreptul sedusi de reusita proiectului. Cu toate ca programul trebuia finalizat in septembrie anul trecut, el a primit o dispensa de finantare pana la finele lunii septembrie a acestui an, cand va avea loc conferinta de inchidere. Desi pare o poveste frumoasa care s-a terminat prea repede, nu este deloc asa. Ambitiosii specialisti din Constanta au gandit o adevarata strategie nationala de prevenire si combatere a violentei domestice, primind sprijin din partea Ministerului Sanatatii si Familiei.

  American dream

  Americanii nu viseaza doar la un camin fericit, o casa alba cu peluza si o slujba buna. In urma cu cateva saptamani, la conferintele omagiale ale organizatiilor americane AIHA si USAID, organizate la Washington, ei au aratat ca tanjesc si la reusitele unor europeni parliti, a caror capitala este mereu confundata. Programul romanilor, prezentat intr-una dintre sedintele de focus-grup de dr. Daniel Verman, a fost printre cele mai apreciate. Strainii au fost incantati la culme de faptul ca o marunta organizatie neguvernamentala a reusit sa faca o idee sa functioneze, sa o inmulteasca si in alte orase si sa inceapa sa o dezvolte la nivel national, fara sa aiba nici macar suportul unei legislatii in domeniu. Noi n-am reusit inca asa ceva aici, in SUA, spunea Virginia Judd, reprezentanta Fundatiei Humana, partenera constantenilor. Este extraordinar ce au facut ei in Romania. Iar Deborah Wilson, profesoara la Universitatea Louisville, celalalt partener, a spus, tot la Washington, ca faptul ca au reusit sa adune la aceeasi masa politisti, asistente, medici, asistenti sociali si sa-i convinga sa lucreze impreuna este un lucru care nu se intampla mereu in SUA.

  Trebuie spus ca, ajuns in acest punct, Parteneriatul a avut norocul sa intalneasca exact persoana care ii lipsea si de care avea mare nevoie: reprezentantul autoritatii locale. Buni lobby-sti, medicii din Constanta l-au convins pe presedintele Consiliului Judetean Constanta, Stelian Dutu, sa viziteze centrul si sa le urmareasca, apoi, succesele. Presedintele Dutu a fost incantat de ce s-a facut la centru, i-a insotit pe constanteni la conferintele organizate de AIHA si USAID in SUA si prezenta sa a insemnat, practic, garantia sustinerii autoritatii locale. La toate discutiile la care le-am participat, am spus tuturor celor pe care i-am intalnit, de la marile ONG-uri americane, ca daca ei ne ajuta, Consiliul Judetean este de acord sa finanteze o buna parte din continuarea proiectului, a declarat el la incheierea prezentarii proiectului romanilor. Si ca sa nu creada lumea ca sunt doar vorbe, la intoarcerea din SUA, presedintele CJ a organizat imediat o conferinta de presa, la care, de fata cu specialistii de la Centrul pentru femei, a repetat promisiunea si a avansat si o cifra: Dau 50%, voi veniti cu restul.

  De ce o strategie nationala?

  Pentru ca este nevoie de asa ceva, a raspuns dr. Verman. Romania are o experienta limitata in abordarea violentei domestice. Practic, tot ce s-a facut pana acum au fost actiuni locale, cum sunt cele de la Constanta, Cluj-Napoca, Iasi sau Timisoara si, de curand, la Targu-Mures. Femeile si copiii sunt agresati sub diverse forme si in alte tari cu traditie democratica. Numai ca acolo fenomenul violentei domestice este considerat o problema de sanatate publica si a inceput sa fie combatut inca de acum doua-trei decenii. Ultimul sondaj pe problema a fost facut in anul 1999 si a fost cuprins in Studiul privind Sanatatea Reproducerii, elaborat de CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor) Atlanta si de Asociatia Romana de Sanatate Publica si Management, cu finantarea USAID. Dr. Mihai Horga, director in cadrul Directiei de Asistenta Familiala si Sociala, din cadrul MSF, a prezentat date din studiul amintit, afirmand ca fenomenul este mult mai accentuat in Romania fata de alte tari limitrofe si ca inregistreaza o curba ascendenta. Potrivit studiului facut atunci, peste 41% dintre cei chestionati au declarat ca au fost victime ale violentei domestice, dar o statistica oficiala la nivel national nu exista la aceasta ora. In plus, lipsa unei legislatii care sa puna ordine in aceasta problema, mergand pana la instituirea unui ordin de restrictie pentru barbatii batausi, incetineste lucrurile. Cert este ca prevenirea si combaterea violentei domestice este una dintre recomandarile Consiliului Europei si se regaseste in Strategia nationala a Ministerului Sanatatii si Familiei, insa abia acum se contureaza punerea ei in aplicare. Directia de Asistenta Familiala si Sociala are mana libera in elaborarea programului national si a facut deja primii pasi. S-a infiintat un grup de lucru interministerial, format din reprezentanti ai MSF, MAP, MI, MJ, MEC, MMSS, MTS si ai Patriarhiei. Propunerea vizeaza ca la nivel local ar fi nevoie de centre de prevenire, monitorizare si combatere a violentei domestice, finantate de consiliile judetene si subordonate unei comisii nationale cu acelasi nume. Strategia mai prevede, printre altele, si infiintarea de adaposturi judetene, tot din fonduri locale.

  Totul pare usor pe hartie. Dar, asa cum ne-am obisnuit, ca orice lucru bun din Romania, strategia se loveste inca de birocratie si de interesele politice. Pentru ca, nu-i asa?, a arata unei importante parti a electoratului feminin ca iti pasa atunci cand o amarata fuge de-acasa batuta de sot este o postura la care jinduiesc multe partide. Asa se face ca trei partide parlamentare - PSD, PD si PNL - au formulat fiecare un proiect propriu de lege privind combaterea si prevenirea violentei domestice, insa nu au avut intelepciunea sa cada de acord asupra unei singure propuneri si sa o adopte mai repede. De teama ca altii isi vor aroga meritele, parlamentarii celor trei partide s-au ferit ca de Necuratu sa promoveze vreun proiect in dezbaterea plenului Parlamentului, nefiind siguri ca vor acumula cvorumul necesar. Documentele zac si acum in sertarele de la comisiile parlamentare. In timp ce o lege pentru apararea femeii asteapta de ani in sir sa primeasca o semnatura si sa intre in dezbatere, liliecii au avut parte de mai multa atentie, intrucat recent s-a adoptat un act normativ pentru protejarea lor. Singura sansa este ca tot societatea civila, prin organizatiile care au nascut aceasta idee, sa faca presiuni asupra celor care au puterea si sa insiste pana cand oamenii mari vor catadicsi sa recunoasca si printr-un vot ca violenta domestica este o problema nationala.

  Simona Popa
  Cotidianul, 26 aug- 1 sep. 2002
  

• "Barbatii spun Nu violentei domestice"
  Campanie nationala 25 noiembrie - 10 decembrie 2002. 16 zile de activism impotriva violentei asupra femeii.
  
  Statisticile cu privire la violenta domestica sunt ingrijoratoare: peste 90% dintre agresorii femeilor sunt barbatii, una din cinci femei este abuzata de catre partenerul ei si aproape jumatate din femeile ucise au fost omorate de catre sotii lor.
  Iasul, prin Fundatia Sanse Egale pentru Femei, va deveni in aceasta perioada punctul nodal al manifestarilor impotriva violentei domestice, integrandu-se in miscarea regionala ce cuprinde Bulgaria, Cehia, Croatia, Slovacia si coordonand in acelasi timp activitatile altor 8 orase din Romania, cu sprijinul: Centrului de Mediere si Securitate Comunitara Iasi, Centrului de Resurse Juridice si Centrului Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie Bucuresti, Asociatiei Femeilor impotriva Violentei Artemis Cluj, Asociatiei pentru Promovarea Femeii din Romania Timisoara, Asociatiei Romano-Americana de Promovare a Asistentei Medicale, Educatiei si Serviciilor Umane Sibiu, Societatii Doamnelor Bucovinene Suceava, Fundatiei pentru Initiativa Locala Bacau, Asociatiei Femina 2000 Roman, Asociatiei Activ Botosani.
  Proiectul, realizat cu finantare UNIFEM (United Nations Development Fund for Women - Fondul de Dezvoltare al Natiunilor Unite pentru Femei), isi propune sa implice barbatii ca parteneri ai femeilor in eliminarea violentei si sa sensibilizeze opinia publica si mass-media locala cu privire la acest fenomen.
  
  Data: 2002-11-27

  Sursa: Sanse Egale pentru Femei
  Alte surse de informare: One to One - lista de semnaturi in sprijinul initiativei
  
  Contact: Gabriela Buleu, PR Director, EQUAL OPPORTUNITIES FOR WOMEN (SEF) Foundation, Tel: (+40-232 - 211713); Fax: 221946; www.sef.ro; e-mail: sef@sef.ro

  Club E Stiri
  

• "Spune ce simti, nu te da batut"

  Ministerul Sanatatii si Familiei a demarat recent campania "Spune ce simti, nu te da batut". Campania se deruleaza pe parcursul lunilor decembrie 2002 si ianuarie 2003 si urmareste sa constientizeze populatia asupra gravitatii fenomenului violentei in familie.

  In fiecare judet al tarii vor fi distribuite, prin directiile judetene de sanatate publica, materiale informative catre populatie.

  In Romania, pana in noiembrie 2000, nu a existat in cadrul legislativ nici o referire la acest fenomen al violentei domestice, fiind prevazute numai articole prin care se pedepseau actele de violenta in general. Actiunile Ministerului Sanatatii si Familiei si ale organizatiilor non-guvernamentale pentru drepturile omului si ale femeii au contribuit la recunoasterea violentei in familie drept o importanta problema de sanatate publica.

  Studiile privind violenta in familie realizate in Romania arata ca 45% dintre femei au fost agresate verbal, 30% au fost abuzate fizic si 7% au fost abuzate sexual pe durata vietii. Aproape doua treimi dintre femei au fost supuse cu forta la relatii sexuale de catre partenerii actuali sau anteriori; 15% au fost violate de un prieten sau fost prieten, 12% au fost violate de o cunostinta sau o persoana cu care se intalneau.

  In ciuda severitatii actelor de violenta intrafamiliala, femeile sunt refractare la a se adresa unei unitati medicale sau unei autoritati legislative. Desi intre doua treimi si o jumatate dintre femeile care au fost abuzate in ultimul an au discutat despre aceasta cu o ruda sau cu un prieten, doar 16% au reclamat episodul de violenta domestica la politie si 15% au discutat cu un cadru medical. Numai 9% dintre femei au solicitat consultanta juridica pentru abuzul domestic suferit recent.

  Avand in vedere faptul ca foarte putine femei au dorit sa discute cu un cadru medical in urma unui abuz intrafamilial si doar o femeie din cinci, in cazul celor care au suferit leziuni in urma abuzului a solicitat servicii de ingrijire, sistemul de sanatate isi propune sa adopte masuri active de depistare a femeilor abuzate si de prevenire a abuzurilor ulterioare.

  Printre acestea se numara constituirea unei Comisii Nationale de Prevenire si Monitorizare a Violentei Domestice, infiintarea de Centre de Prevenire, Monitorizare si Combatere a Violentei Domestice la nivelul fiecarui judet si infiintarea in fiecare judet a unui Adapost pentru victimele violentei domestice.

  Eva.ro
  

• Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania APFR Timisoara si Inspectoratul Judetean de Politie Timis lanseaza un program de sustinere a femeilor si fetelor victime ale violentei domestice si abuzului sexual din judetul Timis prin preluarea, consilierea si interventia in astfel de cazuri. Totodata, in premiera in Romania, se are in vedere dezvoltarea unui sistem de monitorizare a acestor cazuri la nivelul Politiei si implementarea conceptului de Politie de Proximitate.

  Programul are urmatoarele componente:

  1. Monitorizarea cazurilor - de violenta domestica din judetul Timis ar fi primul program de acest gen din Romania, la nivelul unei institutii. In procesul de monitorizare a cazurilor de violenta domestica vor fi implicati politistii din sectiile de politie din Timisoara si din alte orase ale judetului, de la posturile de politie din judet si politisti, psihologii si juristi de la Centrul de Informare si Consiliere a
  Victimelor al Inspectoratului Judetean de Politie Timis Compartimentul de Prevenire precum si echipa de specialisti ai APFR.

  2. Formarea politistilor - care intra in contact cu astfel de cazuri se vor face cu sprijinul APFR care va organiza sau facilita training-uri sau schimburi de experienta pentru acestia prin colaborarea cu alte institutii si organizatii din tara si strainatate.

  3. Interventia - in cazurile de violenta in familie care acceseaza politia. Sectiile sau posturile de politie din oras sau din judet vor trimite cazurile de violenta domestica catre Centrul de Informare si Consiliere a Victimelor din cadrul IJP Timis Compartimentul de Prevenire. La CICV victima va beneficia de consiliere / acordarea primului suport psihologic si informational si va fi directionata catre serviciile oferite de APFR sau de alte organizatii si institutii abilitate in acest sens.

  4. Diseminarea informatiei - despre violenta in familie, despre consecintele acesteia asupra victimelor si despre ceea ce pot face victimele in astfel de situatii se va face prin: presa, materiale informative (amplasate la sectiile si la posturile de politie) si direct prin politisti care raspund de un anumit grup, relativ restrans de populatie (sectoristi, sefi de post etc).

  In acelasi timp, politisti vor fi implicati in campanii de prevenire a acestui fenomen in scoli, licee si universitati, avand ca si grup tinta tinerii. Vor mai desfasura astfel de activitati de prevenire si in institutii, organizatii si firme care lucreaza cu capital majoritar de femei, vizand astfel si populatia adulta.

  Informatii suplimentare: tel. 0256 293 183; email. apfr@mail.dnttm.ro, mobil. 0745 201 245; persoana de contact Vasile Moldovan.
  Voluntar, FDSC, Nr. 286, 19 Mai 2003
  

• Timisorenilor le pasa de violenta domestica

  
  Daruieste mai mult decat dragoste este campania pe care Radio Vest si Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania au demarat, de Sf. Valentin. Campania a constat intr-un maraton radio si in amplasarea unui stand in Piata Operei, la care s-au facut donatii. Numarul celor care au facut, prin donatia lor, un pas spre non-violenta a fost de 85, din care zece firme si o institutie - Consiliul Britanic. In final s-au strans peste 50 de milioane de lei, bani care vor fi investiti pentru continuarea serviciilor gratuite si directe pentru victime : consiliere psihologica, asistenta sociala, consiliere juridica, reprezentare in instanta, programe educationale.

  * ADINA BORCAN
  Timpolis nr. 917, 24-26 februarie 2003

• Nu asteptati niciodata a doua palma!

  
  Batute, umilite, aduse de cele mai multe ori la conditia de sclave, multe femei ajung, cu timpul, sa se impace cu viata lor. E greu de crezut, dar e o parte din realitate... De teama ca isi vor pierde copiii sau vor ramane fara nici o sursa de venit, nu cer ajutorul nimanui, suportand in continuare calvarul la care sunt supuse de soti. Am intalnit insa si femei care, ajunse la disperare, au avut puterea sa faca ceva pentru ca viata lor sa se schimbe. Au cerut ajutor Asociatiei pentru Promovarea Femeii, ceea ce este un inceput. Pe langa consilierea oferita de psihologii care lucreaza in cadrul Asociatiei, cel mai important lucru pentru ele este faptul ca au fost luate de langa brutele care le-au schimbat viata. In relatarile a doua dintre femeile care se afla in adapostul din Timisoara si care au acceptat sa ne povesteasca prin ce au trecut ani la rand, se vor regasi, probabil, multe dintre femei. Acum, cele doua, Diana si Mihaela, invata sa traiasca, sa se bucure de fiecare rasarit de soare, sa recupereze ceva din anii pierduti. i, cel mai important pentru ele, invata sa fie independente si sa constientizeze ca pot sa depaseasca momentele dificile din viata.

  Injunghiata si data cu capul de pereti

  
  Diana are 51 de ani si a fost nevoita sa fuga din Sibiu pentru a scapa de un sot care i-a transformat ultimii 15 ani intr-un chin. Fiindca zilnic era batuta, s-a vazut nevoita sa fuga de acasa impreuna cu fiul ei, acum in varsta de 11 ani. Calvarul sau a inceput inca din tinerete, cand s-a casatorit pentru prima data. La scurt timp a dat nastere unui copil, ajuns acum la 31 de ani. Am fost batuta si de primul sot, dar atunci eram mult mai tanara si am renuntat mult mai repede si mai usor, isi aminteste Diana. Dupa aproape 14 ani, timp in care a reusit sa termine o facultate de stiinte economice, l-a cunoscut pe cel de-al doilea sot. A crezut ca a intalnit marea iubire, ca l-a intalnit pe barbatul alaturi de care sa imbatraneasca frumos. Fericirea a durat doar trei luni, moment in care a devenit pentru prima data victima furiei omului iubit. Dintr-un motiv minor, de care nici nu-si mai aminteste, barbatul a sarit cu cutitul la gatul ei. A scapat cu viata doar printr-o minune. Cu toate ca era un motiv mai mult decat suficient sa se desparta de sotul ei, Diana a crezut in promisiunile lui ca asemenea scene nu se vor repeta. Dupa nasterea copilului, scenele de violenta au devenit insa parte din cotidian. Lovita cu pumnii, cu picioarele, data cu capul de pereti pana cand lesina, Diana a suportat totul pentru ca fiul ei sa creasca alaturi de ambii parinti. Totul a culminat in luna aprilie a acestui an, cand Diana a decis ca este momentul sa plece de langa el. Dandu-si seama ca, daca va ramane in Sibiu, nu va putea scapa de batai, a fugit la Timisoara. Auzise de Asociatia pentru Promovarea Femeii si a considerat ca aceasta este sansa ei. Acum este cazata la refugiu, impreuna cu fiul ei. i-a gasit de lucru si este dispusa sa ia viata de la capat. Imi pare rau ca nu am facut pasul mai devreme. Recomand tuturor femeilor care au primit prima palma sa nu o astepte pe a doua.

  Inca imi este frica sa merg singura pe strada

  In refugiul pentru femeile agresate a ajuns, in urma cu o luna, si Mihaela. La 47 de ani a fost nevoita sa puna capat unei casnicii in care nu a cunoscut decat umilinte. Singurul lucru frumos si care o ajuta sa mai uite momentele dificile sunt cei doi copii, un baiat de 19 ani si o fata de 16 ani. Povestea Mihaelei a inceput in 1981. A crezut si ea ca si-a gasit jumatatea. Pe atunci, Mihaela lucra in cadrul Serviciului Proiectari de la Elba, avea un apartament, o masina. Imediat dupa casatorie, barbatul a inceput sa-si arate adevarata fata : betii, batai, scandaluri. Nici dupa nasterea baiatului situatia nu s-a schimbat. Cu toate acestea, Mihaela a continuat sa stea alaturi de el. Cu timpul, fiul lor a devenit tinta preferata a izbucnirilor de furie ale barbatului. Loviturile erau foarte dure si lasau semne pe chipul baiatului. Dar nu o uita nici pe sotie, nici pe fata. Erau zile in care imi era groaza sa ma apropii de casa.... Acum doua luni, Mihaela a fost anuntata de sotul ei ca mult mai bine ar fi sa vanda apartamentul si sa se mute la tara. Pentru ca nu a fost de acord, a fost din nou batuta crunt. A fost picatura care a umplut paharul. A asteptat ca sotul ei sa plece la pescuit, si-a luat copiii si actele casei si a venit la A.P.F.R. Asa a ajuns in adapostul din Timisoara. Cu toate ca este departe de sotul agresiv, Mihaela nu si-a gasit inca linistea. Omul nu e dispus sa renunte. Merg pe strada si ma uit in urma mea sa vad daca nu ma urmareste. Exemplele prezentate mai sus sunt doar cateva din nenumaratele existente in Romania. Chiar daca poate multi considera ca singurele vinovate pentru drama pe care au trait-o sunt Diana si Mihaela, prin ceea ce au trecut cele doua femei nu putem decat sa ne imaginam. Important este ca, desi mai tarziu, au avut totusi puterea sa incerce sa ia viata de la capat.

  Violenta domestica nu se manifesta doar in mediile sarace

  Vasile Moldovan, directorul executiv al Asociatiei pentru Promovarea Femeii din Romania, spune, din perspectiva psihologului, ca abuzul apare in momentul in care victimei ii este este teama. Abuzul poate aparea in mai multe forme. Abuzul fizic este, bineinteles, cel mai evident. Abuzul sexual nu presupune neaparat un viol marital, ci se poate concretiza si in fortarea femeii sa faca anumite lucruri fara voia ei si care ii provoaca placere barbatului (sa vizioneze filme porno, de exemplu, sa-l atinga, sa-l masturbeze). Mai exista un abuz verbal (in categoria caruia intra tot felul de injuraturi si apelative pe care le aud multe femei), psiho-emotional si financiar. De asemenea, este important de subliniat ca violenta este ciclica si se amplifica de fiecare data. Agresorul isi cere scuze pentru purtare, promite ca nu se va mai intampla, iar dupa ce isi recapata pozitia si recastiga increderea victimei, actul violent se amplifica. Agresorii sunt, spune psihologul Vasile Moldovan, persoane slabe, care nu reusesc in general sa se impuna pe plan social. In multe cazuri, au preluat modelul violent din familie si, foarte probabil, au fost ei insisi victime ale violentei domestice. La acest tip de personalitate, apare nevoia de a-l domina pe celalalt, iar viata victimei trebuie sa se invarta inevitabil in jurul agresorului (depinde financiar si emotional de el). Un asemenea barbat incearca sa dovedeasca prin violenta ca el este capul familiei. Victimei ii lipsesc, in general, stima de sine si relatiile stabilite cu alte persoane. Nu are capacitatea de a-si face planuri, se autoinvinovateste pentru toate iesirile violente ale barbatului. Ajunge, la un moment dat, sa creada ca, intr-adevar, a meritat sa ia bataie. Asemenea femei sunt dependente emotional si financiar de agresor si, de multe ori, au fost victimele violentei tatalui sau ale unui iubit.

  Locul preferat pentru impartit pumni si injuraturi este locuinta, dar nu putine au fost cazurile in care femeile au fost batute sau umilite pe strada si in alte locuri publice. Atat agresorii, cat si victimele provin, in mai bine de doua treimi din cazurile semnalate A.P.F.R.-ului, din mediul urban, iar cele mai multe femei sunt casatorite si au unul sau doi copii. Doar in foarte putine din cazuri situatia materiala a victimei si a agresorului este foarte buna. Dar nici familiile bune nu sunt ocolite de acest flagel. Chiar daca ecourile ajung mai greu dincolo de peretii vilelor... Se pare ca acel chef de scandal le vine agresorilor indiferent daca au 18 sau 50 de ani. i apare mai des la cei fara ocupatie si la muncitori necalificati. Femeile victime sunt in cele mai multe dintre cazuri casnice, somere sau simple muncitoare. Din anul 2000, Asociatia pentru Promovarea Femeii din Timis a fost sesizata in aproximativ 1.200 de cazuri de violenta domestica in judet. Numai in 2002 a fost vorba despre peste 470 de asemenea situatii.

  Recent, Parlamentul Romaniei a adoptat legea privind prevenirea si combaterea violentei domestice. In acceptiunea acestei legi, violenta in familie inseamna orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de un membru al familiei impotriva unui alt membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material. Tot in categoria violentei domestice intra impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale. Membru de familie inseamna sotul si rudele apropiate, dar de efectele acestei legi beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti (concubinajul) sau dintre parinti si copii. Aceste relatii sunt dovedite in urma anchetei sociale.

  * OFELIA HERGHELEGIU, IONELA LUCHIAN
  Timpolis nr. 952, 26-29 iunie 2003

• STATISTICA
  Saracia, alcoolul si educatia precara stimuleaza violenta in familie

  Agresorii si victimele de langa noi

  Dintre cele peste 26.000 de infractiuni constatate in anul 2002, peste 2800 au ca autori soti si rude apropiate, a precizat seful Politiei Romane, chestor principal Florin Sandu, in cadrul seminarului Politia si Comunitatea - Impreuna impotriva violentei domestice. De asemenea, 33 la suta dintre autorii de omoruri comise la nivel national in anul care a trecut sunt membri ai familiei sau rude, peste 80 la suta dintre agresori fiind barbati. Locurile fruntase sunt detinute de localitatile din estul tarii. Cauzele acestui fenomen, scapat de sub control dupa 1995, sunt situatia economica precara, nivelul scazut de educatie si consumul excesiv de alcool. Daca pana mai ieri cel care dadea cu barda era barbatul, regulile s-au cam schimbat in ultima vreme. Dintr-o statistica intocmita de Serviciul Judiciar al Inspectoratului General al Politiei, in ultimii doi ani sute de reprezentante ale sexului slab au ajuns in penitenciare pentru ca si-au omorat sotii, concubinii sau alte rude. In majoritatea cazurilor, consumul excesiv de alcool cumulat cu o doza de gelozie a fost fatal spun criminalistii iar mediul socio-profesional si educatia si-au pus amprenta in structura portretului femeii criminale. Posibilitatile de reintegrare in familie sau comunitate sunt cultivate inca din inchisoare cand femeilor li se asigura un program de resocializare sau scolarizare care, din pacate, nu da roade dincolo de gratii ne-a declarat Mariana Oprea, sociopsiholog. Inspectorul principal Catalin Samoila, din cadrul Directiei Judiciare a completat ca femeile care ajung involuntar peste noapte criminale nu au nici o varianta de reintegrare intrucat la nivelul inspectoratelor judetene nu sunt oameni calificati in solutionarea acestei probleme stringente. Iar asa-zisele cursuri de reconversie sau reintegrare sociala din penitenciare sunt insuficiente. Deputatul PNL, Mona Musca a declarat ca in proiectul pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se mentioneaza si infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei care va suporta cheltuielile pentru victimele violentelor
  domestice.

  Daniela Gratianu

  IPOTEZA

  Violenta in familie, aruncata pe umerii mass-media

  Violenta domestica ar putea fi facilitata de modul in care mass-media din Romania relateaza cazurile de abuzuri fizice, sexuale sau emotionale dintre soti, prin propagarea mentalitatilor comune si stereotipurilor care mentin si perpetueaza acest fenomen, a declarat, ieri, dr. Mugur Ciumageanu, medic in cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia din Bucuresti. Nu exista argumente stiintifice care sa dovedeasca relatia dintre violenta in familie si mass-media dar o serie de ipoteze bazate pe bunul simt si pe observatie indica existenta unei legaturi intre aceste doua fenomene extrem de complexe, a afirmat dr. Ciumageanu. Potrivit acestuia, cauzele violentei domestice nu se rezuma doar la saracie sau alcoolism, asa cum relateaza deseori presa ci sunt mult mai complexe, cuprinzand in plus intoleranta, rigiditatea relatiilor ierarhice din societate, statutul inferior al victimei ca si lipsa unor mecanisme de protectie sociala si a unui cadru legislativ adecvat. Potrivit celui mai recent studiu efectuat in Romania pe problema violentei in familie, datand din 1999, 45% dintre romance au fost abuzate verbal iar 29% au fost agresate fizic. Dintre acestea, doar 16% au raportat incidentul la Politie si numai 9% au cerut consultanta juridica.

  Emanuel Ciocu

  Cotidianul, 7-13 aprilie 2003

• VIOLENTA IN FAMILIE
  Legislatia nu pedepseste molestarea sotiei si a copiilor

  * Minori maltratati
  * Femeile prefera sa se sinucida decat sa mai suporte bataile partenerului de viata

  Saptamanal, LADO primeste de la filialele din tara 10-20 sesizari despre violente in familie. Femei batute cu bestialitate. Copii maltratati si aruncati in strada de parinti. Drame zguduitoare ce au loc in familie.

  Pentru ca legislatia actuala nu permite, Politia este de multe ori neputincioasa in aceste situatii. In cel mai bun caz, se aplica o amenda insignifianta. De aceea, LADO a inceput un vast program denumit "Violenta in familie si drepturile femeii" care urmareste, in principal, analizarea acestui fenomen. Actiunea a inceput in trei sectoare ale Capitalei, urmand sa se extinda in toata tara.

  A crescut numarul cazurilor de omor in spatiul rural

  Serviciul de Prevenire a Criminalitatii din IGP atrage atentia asupra curbei infractionale, care nu scade, ci este ascendenta. In cazul violentei in familie, datele statistice nu sunt elocvente deoarece majoritatea sotiilor sau copiilor maltratati in familie nu depun, de regula, plangeri la Politie.

  Potrivit specialistilor, violenta este promovata de ignoranta, de lipsa de legi care sa o interzica, de absenta educatiei, de mentalitate, de saracie, de somaj, de sanatatea precara etc.

  Din cazurile raportate la Politie in primele 9 luni ale acestui an, 483 au fost cazuri de omor, din care 183 victime au fost femei. Din totalul de 483 de omoruri, 285 s-au petrecut in spatiul rural, semn ca norma crestina functioneaza la cote diminuate, iar influenta orasului, a violentei din presa este din ce in ce mai mare.

  Din cele 375 de cazuri de tentativa de omor inregistrate de Politie, in 76 de cazuri au fost victime femeile. Din 37 de vatamari corporale, 23 s-au indreptat asupra femeilor. In primele 9 luni ale anului, s-au comis 1.101 violuri, din care 9 s-au soldat cu decesul victimelor.

  Frica si mentalitatea determina femeile sa nu faca plangeri atunci cand violenta este indreptata asupra lor sau a copiilor. Zilnic se petrec cazuri de sadism, de mutilari ale copiilor, de molestari fizice si psihice, la care martori sunt vecinii neputinciosi. Lipsa de statistici adecvate despre violenta zadarniceste eforturile de a elabora programe si de a monitoriza incidenta.

  In timp ce in tarile civilizate exista o legislatie adecvata inca din anii '70, in Romania nici acum nu se pune problema violentei in familie.

  Violenta domestica si hartuirea sexuala

  Femeile sufera din cauza a diverse forme de violenta. Analistii fenomenului includ: agresiunea sexuala la locul de munca; atacurile in locurile publice, strazi sau mijloace de transport; comentarii obscene pe strada care fac sa fie neplacut sau imposibil pentru o femeie sa viziteze anumite locuri singura sau fara partener; atacuri asupra femeilor care calatoresc; batai, violuri, atacuri asupra femeilor cu handicap sau batranelor etc. Dar cele mai multe si mai frecvente atacuri impotriva femeilor au loc acasa, din partea unui atacator cunoscut: parteneri, prieteni, soti, fosti parteneri, tati, tati vitregi, socri, frati sau fii.

  Potrivit legislatiei internationale, violenta domestica include violenta fizica si sexuala, abuzul psihologic, cum ar fi izolarea fortata, umilirea, lipsirea de ajutor si amenintarea cu violenta sau ranirea. Un studiu de caz asupra unui numar de femei batute a relevat ca cele mai grave aspecte ale experientei abuzului sunt tortura mentala, viata traita in frica, depresia, pierderea increderii si efectele asupra copiilor. In cazul multor coduri penale, inclusiv cel din Romania, femeile nu isi pot acuza sotul de viol.

  Hartuirea sexuala face parte din injosirile zilnice pe care femeile trebuie sa le sufere pe strada si la locul de munca; tachinarea, batjocura, atingerea si ciupirea nedorita a corpului sunt exemple obisnuite. In tarile civilizate, hartuirile sexuale la locul de munca au condus la schimbarea si completarea legilor.

  Saracia stimuleaza violenta in familie

  In timp ce in tarile civilizate abuzurile impotriva femeii si a copilului sunt sanctionate de legislatie, in Romania mentalitatea este inca foarte conservatoare. In doua zile, la Iasi s-au sinucis 13 femei, batute crunt zi de zi de catre partenerul de viata. Rusinea sau frica de alta bataie, si mai sadica, determina cele mai multe femei sa-si planga necazurile intre peretii casei sau sa se sinucida. Teroarea ca va fi alungata din casa singura sau impreuna cu copiii determina femeia sa accepte, ca inevitabile, violentele partenerului de viata.

  Pe de alta parte, saracia, nesiguranta locului de munca, necazurile de zi cu zi stimuleaza starile conflictuale in familie si societate.

  Este pentru prima data cand, in Romania, se pune aceasta problema la modul foarte serios, cand se incearca o monitorizare a cazurilor de violenta in familie. Liga pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania si organizatiile nonguvernamentale solicita adaptarea legislatiei la aceasta realitate trista: Politia sa aiba dreptul sa intervina atunci cand sunt sesizate cazuri de asemenea natura, instantele judecatoresti sa aiba la indemana legi aspre care sa pedepseasca violenta impotriva femeilor si a copiilor, iar Ministerul Educatiei Nationale sa promoveze cursuri de instruire, atat a profesorilor, cat si a elevilor.

  Marina Dohi
  România Libera, anul ??

• Amorul si omorul: Casa Blu - ultimul refugiu al femeilor tocate cu
  pumnii de soti

  Patru paturi mari si doua mici, intr-un apartament cu adresa secreta. Este adapostul Casa Blu, pentru femeile scapate din pumnii sotilor. Singurul din tot Bucurestiul. Care apuca, fuge cu copiii agatati de fusta. Dar, dupa ani si ani de batai, unele ajung aici in papuci. "Cand m-am trezit, eram intinsa pe jos si ma jelea copilul: "Ai omorat-o pe mama! Uite c-ai omorat-o!". El ma stropea cu apa. Ma batuse de-mi rupsese coastele. Una mi-a perforat plamanul". Dar nici dupa asta n-a plecat de-acasa. Cu urechea peste care o lovea de obicei, nu-i mai auzea decat pasii, cand se intorcea seara. In rest, nimic; o curiozitate. Cand ii deschidea usa, se stia: o dadea cu capul de pereti, ca de ce i-a deschis-o. Noaptea o trezea sa-i gateasca. Dar mai intai o fragezea in bataie. Nu era fiara tot timpul. "In lume" se purta ca un domn. Altul o facea din gelozie. "Ma batea si urla ca ma iubeste". Ii banuia pe toti: pe vecini, pe musafirii lui, pe sectorist si pe directorul magazinului unde lucra nevasta-sa. La trei dimineata, cand se-ntorcea beat, isi trezea fetita si o punea in genunchi. "Cine sunt eu?", o-ntreba. "Esti imparatul", trebuia sa raspunda copilul. Asta e muncitor necalificat, lucreaza cu carca pe santiere. Un inginer, tot constructor, vana greseli ca sa aiba motiv de bataie. Cand nu gasea nimic, masura hartia igienica, si-si calca nevasta in picioare, ca-i risipitoare. Asta a tinut cam sapte ani. Intr-o zi, si-a aliniat sotia si cei doi copii, si i-a anuntat ca trebuie sa elibereze casa, ca si-a gasit femeia visurilor. De regula, in Casa Blu se ajunge dupa 10 ani de batai. Cam pe aici pare sa fie media de rezistenta la pumni a romancelor. Bilantul casniciilor difera de la caz la caz: doi ani buni si 11 prosti, zece de amor si 12 de omor. La ultimul sondaj de opinie, realizat anul trecut in Bucuresti, doar 8 la suta dintre femei au declarat ca n-au viata buna cu sotii sau partenerii. Specialistii stiu, insa, ca procentajul real este intotdeauna mai mare. Femeile tocate cu pumnii nici nu mai pun la socoteala o palma, cele palmuite zic bogdaproste cand "scapa" cu o-njuratura. Procentajul mic ii deruteaza, insa, pe batausi. Multi nu-si cred ochilor cand descopera ca le-au fugit sacii de box de-acasa. Una dintre refugiatele din Casa Blu povestea ca barba-su obisnuia sa-nceapa bataia cu un fel de motto: "Fa, am acte pe tine!". De-aia, in ziua in care a plecat, si-a rupt certificatul de casatorie in bucati mici-mici. Cu 20 de ani in urma se cunoscusera romantic, in Cismigiu. In singurul "adapost anti-bataie" din Bucuresti sunt acum trei femei cu trei copii. Alte zece jumatati de familii stau la coada, sa se elibereze un pat. Cei mici sunt cei mai afectati: orice voce mai puternica ii face sa tremure ca piftiile. Durata maxima de sedere in adapostul temporar este de sase luni, timp in care echipa fundatiei "Sensi Blu" le ajuta pe femei sa-si gaseasca loc de munca, o odaie cu chirie suportabila, le acorda asistenta juridica si psihologica. Proiectul de asistenta a fost pornit in aprilie trecut, cu sprijinul UNICEF, Directiei de Protectie a Copilului sector 3, Politiei Capitalei si retelei de farmacii SensiBlu. Dar in aceeasi perioada, in Bucuresti s-au inchis patru "centre de criza". A supravietuit unul singur, in sectorul 6, cu program luni-vineri, si s-a deschis un altul, in sectorul 1, care deocamdata acorda numai consiliere. Ultimul studiu national arata ca in 2003, anul in care Romania a adoptat legea impotriva violentei asa-zise domestice, aproximativ 800.000 de femei au fost agresate de propriii soti. Doar o victima din sase s-a dus la politie. "Am fost si eu o data la sectie si mi-a ajuns. M-a batut barbata-miu in fata politistilor. Aia se uitau si ziceau ca e-n casa si n-au ce sa-i faca. I-am rugat sa nu ma lase, am fugit dupa ei. Stiti ce-au facut? S-au ascuns sub scari si l-au amendat ca tipa pe holul blocului". Femeia a ajuns in adapost abia cand barba-su incepuse sa cocheteze cu tentativele de omor. Alta a fost salvata de o vecina care sunase la usa. "L-a gasit pe el cu scaunul ridicat, sa-mi crape capul". Vecina s-a scuzat ca nu poate veni martora la divort. Si pe ea o batea barba-su.

  Adrian CERCELESCU
  Adevarul, 19.03.2004

• Potrivit unui studiu efectuat la nivel national
  Peste 800.000 de romance - victime ale violentei in familie
  

  Specialistii au identificat in Romania 18 forme de violenta in familie, apartinand celor cinci tipuri de violenta (psihologica, fizica, sociala, economica si sexuala). Potrivit unui studiu efectuat la nivel national, anul trecut, 800 de mii de femei au suportat, in mod frecvent, violenta in familie, sub diferite forme. Mai mult de 340 de mii de copii de pana la 14 ani au asistat, in mod frecvent, la scene de violenta fizica intre parinti, in timp ce peste 370 de mii de minori au asistat la schimburi de insulte si injuraturi intre adultii din casa. Doua treimi dintre victimele violentei in familie sunt femei, in timp ce barbatii reprezinta o treime. Cel mai raspandit tip de violenta in familie este violenta psihologica, in timp ce violenta sexuala face victime exclusiv in randul femeilor. Violenta psihologica afecteaza 71 la suta dintre victimele de sex masculin si 46 la suta dintre victimele femei, care considera acest tip de violenta drept experienta care i-a "ranit cel mai mult". Cele mai frecvente tipuri de violenta psihologica sunt injuraturile, insultele, amenintarile repetate cu despartirea, bataia si cu moartea. Dintre victimele violentei fizice, peste 90 la suta au fost palmuite si lovite cu piciorul, iar o jumatate au fost lovite de perete sau podea. Interesant este ca, in timp ce 12 la suta dintre femeile divortate au recunoscut ca au fost violate de sotii lor, doar 2,3 la suta dintre femeile casatorite au recunoscut acest lucru. Studiul efectuat arata ca alcoolismul, saracia, socializarea intr-un mediu marcat de violenta si modelul patriarhal de organizare a familiei sunt factori determinanti ai violentei in familie. Victimele isi gasesc sprijin indeosebi in randul rudelor si prietenilor. Ele nu cunosc nici legislatia, nici institutiile care le protejeaza drepturile. Doar una din cinci victime a apelat la politie, cele mai multe fiind femei. In afara de politie, victimele mai merg doar la spital, pentru a primi ingrijiri medicale. Intrebati cine cred ca ar trebui sa intervina cand cineva isi bate partenera sau partenerul de viata, oamenii au raspuns: rudele (44%), politia (33%), vecinii (10%) sau chiar nimeni (21%). In comparatie cu datele existente la nivelul Uniunii Europene, populatia din Romania este seminficativ mai ingaduitoare fata de violenta in familie. Toleranta ridicata fata de violenta in familie genereaza, in multe cazuri, considerarea comportamentului violent ca un comportament normal. Asa se face ca, sub deghizarea normalitatii, violenta familiala se transmite de la o generatie la alta. Desi Romania are o legislatie in domeniu (Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, HG nr. 1624/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei), legile nu sunt armonizate cu realitatea. Mai mult, peste 80 la suta dintre victime nu au apelat la institutiile statului pentru a gestiona o situatie de violenta in familie. In incercarea de a imbunatati reactia autoritatilor si a societatilor civile in vederea combaterii violentei in familie, intre IGP si Coalitia Nationala a ONG-urilor implicate in programe privind violenta impotriva femeilor a fost incheiat, recent, un protocol de colaborare. Pe de alta parte, Coalitia a incheiat un protocol de colaborare si cu Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, in vederea schimbului de informatii si realizarii bazei de date nationale pentru gestionarea situatiilor de violenta in familie.

  
  Dan CARBUNARU
  Adevarul, 6.04.2004




• Un roman din sapte, victima a violentei in familie
  

  Cele mai multe dintre victime nu raporteaza abuzurile OMS a lansat ieri in Romania, cu o intirziere de mai bine de un an, raportul asupra violentei si sanatatii pe anul 2002. Pe linga faptul ca datele din raport privind tara noastra sint vechi, din anii 1999-2000, evenimentul a gasit autoritatile romane nepregatite si din alt punct de vedere. Dupa 6 luni de la infiintare, agentia care se ocupa de prevenirea violentei domestice este inca in stadiul de intocmire proiecte.

  OMS a prezentat ieri un raport care se gaseste pe site-ul sau de mai bine de un an. In plus, datele referitoare la Romania din raportul asupra violentei si sanatatii sint culese in mare parte in 1999. Etienne Krug, director in OMS, a motivat ieri ca informatiile din raportul OMS nu sint cele mai bune furnizoare de date statistice. Documentul a fost lansat in octombrie 2002. Problemele nu s-au schimbat prea mult de atunci. Pentru a afla datele actualizate, intrebati autoritatile romane”, a explicat Krug. Numai ca autoritatile romane nu au date recente privitoare la fenomenul violentei in general si, in particular, la cel al violentei domestice. Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (ANPF) citeaza un studiu al Centrului Parteneriat pentru Egalitate, potrivit caruia peste 14 la suta din romani cad victime violentei in familie, sub toate formele ei: fizica, psihica, sexuala. Reprezentantii ONG-urilor sustin insa ca cifrele sint mult mai mari, intrucit cele mai multe dintre victime nu raporteaza nimanui (medicului, politistului sau asistentilor sociali de la “Protectia copilului”) despre ceea ce li se intimpla. Discutiile despre violenta domestica au atras ieri din nou atentia asupra unei institutii in jurul careia guvernul de la Bucuresti a facut mare tam-tam. Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (ANPF) a aparut in proiectele legislative din anul 2000, a fost aprobata in urma cu un an, o data cu Legea privind prevenirea si combaterea violentei in familie, a fost infiintata de jumatate de an, insa nu a facut decit proiecte si “a stabilit contacte”. Aflata in subordinea Ministerului Muncii, agentia nu are pina in momentul de fata nici macar normele dupa care ar trebui sa functioneze structurile ei din judete. Singurele acte normative care ii reglementeaza functionarea sint trei ordine aflate inca pe masa ministrului muncii. Presedinta ANPF, Ioana Silvia Marinescu, a recunoscut ieri ca structurile din teritoriu, care ar trebui sa functioneze in subordinea Consiliilor Judetene, sint reprezentate deocamdata de cite “o persoana desemnata”. Conducerea agentiei inca lucreaza la “o strategie nationala in domeniul prevenirii si violentei domestice”, iar sefa institutiei se bucura de faptul ca pina acum a pus la punct “colaborarea intre toti cei implicati in domeniu”. Intre timp, abuzurile asupra femeilor, copiilor sau intre concubini ori rude continua fara ca victimele sa stie ca exista o lege care ar trebui sa le apere.

  
  Simona Popa
  Evenimentul Zilei, 13.07.2004

--Surse de finantare:

• http://www.cs.ro/Consiliul_Judetean/Ciper/surseue.htm


• http://www.ad-astra.ro/posts/view_post.php?post_id=183&lang=ro

--------------------------------------------------------------------------
LEGEA NR. 217/2003
--------------------------

Mona Musca : Nerespectarea de catre Guvern a prevederilor legale referitoare la prevenirea si combaterea violentei in familie

COMUNICAT DE PRESA

In ultimul timp, neaplicarea legilor si schimbarea lor permanenta a devenit politica oficiala a Guvernului Adrian Nastase. PSD si-a facut un prost obicei din neaplicarea legilor, instaurand astfel o practica periculoasa pentru relatiile dintre putere, opozitie si cetateni, precum si pentru integrarea europeana a Romaniei.

In aceast dinamica paguboasa a guvernarii pesediste se inscrie si neaplicarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie. Promovata pe cale parlamentara de deputati ai puterii, opozitiei, in parteneriat cu societatea civila, Legea a intrunit acordul actualului Guvern, in incercarea de a reglementa un subiect delicat, dar important al relatiilor dintre membrii unei familii, mare parte dintre ei afectati de violenta.

Pentru prevenirea si ocrotirea acestora, textul prevede infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, detaliile privind organizarea si functionarea acesteia urmand a se stabili prin Hotarare de Guvern. Desi legea a intrat in vigoare la data de 25 august 2003, Guvernul Nastase refuza sa aprobe normele metodologice de aplicare, prevazute a fi elaborate in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare.

La 24 octombrie 2003, termenul pentru infiinarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei si aprobarea normelor de aplicare a legii s-a ncheiat. Agentia nu a fost infiintata si, ca atare, nu functioneaza, normele nu au fost elaborate si aprobate prin Hotarare de Guvern iar in bugetul pe 2004 nu sunt prevazute fonduri pentru activitatea Agentiei.

Guvernul Nastase a incalcat cu buna-stiinta prevederile Legii 217/2003, refuzand sa infiinteze institutia care trebuie sa sprijine si sa ocroteasca victimele violentei in familie. Procedand astfel, Guvernul nu numai ca nu a tinut cont de problemele persoanelor care aveau nevoie de aplicarea cat mai rapida a Legii nr. 217/2003 dar a ignorat cu buna stiinta Recomandarile 1450/ 2000 si 5/2002 ale Consiliului Europei care au stat la baza elaborarii acesteia.

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si, implicit, ministrul Elena Dumitru, care ar trebui sa gestioneze acest domeniu dupa modificarea legii
prin Ordonanta de Urgenta 64/2003, se fac vinovati de nerespectarea prevederilor legii.

Ca initiator si sustinator al acestei legi, cer public demisia ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Elena Dumitru, pentru incapacitatea si incompetenta dovedite in aplicarea Legii nr. 217/2003, pentru refuzul de a infiinta Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, de a elabora si aplica normele metodologice.

Consider ca demisia doamnei ministru Elena Dumitru ar fi singurul demers inspirat din timpul mandatului sau si, cu siguranta, ar reprezenta un gest de onoare, in conditiile nerespectarii termenelor de aplicare a legii privind prevenirea si combaterea violentei in familie.

29 octombrie 2003
MONA MUSCA
Vicepreedinte al PNL

--------------------------
Raspuns:

Ministrul Muncii face precizari privind legea violentei in familie

29 oct (MEDIAFAX) - Modificarea legii privind violenta in familie este necesara deoarece, aplicat in forma initiala, actul normativ ar fi generat birocratie si cheltuieli nejustificate, susine ministrul Muncii, Elena Dumitru, intr-un comunicat de presa, ca raspuns la acuzatiile formulate de deputatul liberal Mona Musca.

Potrivit ministrului Muncii, argumentele care sustin modificarea textului legii privind prevenirea si combaterea violentei in familie elimina birocratia presupusa de aplicarea legii in forma initiala.

"In primul rand, Legea 217/2003 (privind prevenirea si combaterea violentei in familie - n.r.) prevede organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Familie, in subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei, minister care nu mai are atributii in privinta familiei. Problematica familiei, reglementata in mod expres in lege, a fost transferata de la Ministerul Sanatatii la actualul Minister al Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei", susine Elena Dumitru.

Ministrul Muncii a mai precizat ca Agentia Nationala pentru Protectia Familiei - institutie prevzuta in lege - trebuie adaptata la sistemul national de asistenta sociala, astfel incat sa poata folosi toate resursele existente.

"Legea 217/2003, odata aplicata, ar fi generat o birocratie excesiva - cel putin o mie de noi functionari publici angajati - si costuri admnistrative exagerate, care ar fi presupus achizitionarea a cel putin 60 de autoturisme, amenajarea de sedii in toate judetele si altele. Pentru a evita risipa banului public si in conditiile bunei indepliniri a scopurilor si atributiilor precizate de lege privind Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, consideram ca este necesara utilizarea completa a resurselor existente", a mai spus ministrul.

Potrivit Elenei Dumitru, dezbaterile publice pe marginea acestui proiect au fost "numeroase", insa ocolite chiar de catre initiatorii proiectului.

"In data de 28 august 2003 a fost organizata o dezbatere publica avand ca tema initiativele Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei de modificare a textului de lege la care au fost invitati, in mod expres initiatorii parlamentari ai actului normativ, alturi de peste 30 de organizatii neguvernamentale. Dintre toti invitatii la dezbatere, tocmai unii initiatori parlamentari au declinat, sub diferite motive, participarea", precizeaza ministrul Muncii.

Guvernul a luat decizia modificarii Legii 217/2003 la inceputul lunii octombrie, urmand ca textul actului normativ sa fie inaintat Parlamentului in procedura de urgenta, fapt contestat de initiatorii proiectului.

Vicepreedintele PNL, deputatul Mona Musca, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca solicita demisia ministrului Muncii, Solidaritatii si
Familiei, Elena Dumitru, pentru incapacitatea si incompetenta dovedite in aplicarea Legii pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

Mona Musca acuza Guvernul ca a incalcat "cu buna stiinta" prevederile Legii 217/2003, privind prevenirea si combaterea violentei in familie. Ea susine ca Executivul refuza sa infiinteze institutia care trebuie sa sprijine si sa ocroteasca victimele violentei in familie, iar Elena Dumitru se face vinovata de nerespectarea prevederilor legii, in calitate de ministru.
--------------------------

--In plus, de la MMSS, comunicate din 30 octombrie si 26 noiembrie 2003.

--------------------------
Analize, detalii:

• o afirmatie din 9 septembrie a deputatului Stefan Breban;


• comunicat, 13 octombrie 2003 in "Voluntar" nr. 307:
  Centrul Parteneriat pentru Egalitate - CPE, organizatie membra a Coalitiei Nationale a Organizatiilor Neguvernamentale Implicate in Programe privind Violenta Impotriva Femeii, isi declara public dezacordul fata de afirmatiile doamnei Nora Tarnea, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF), potrivit carora ONG-urile se fac vinovate, fie macar si partial, pentru faptul ca Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie este "o lege proasta". Doamna secretar de stat justifica astfel si faptul ca standardele de calitate ale asistentei sociale din domeniul violentei in familie sunt, de fapt, piedici in activitatea furnizorilor de servicii sociale. Potrivit articolului "Sistemul de protectie sociala, dependent de finantarile externe" aparut pe data de 8 octombrie 2003, in ziarul Cotidianul, sub semnatura domnului Narcis Iordache, doamna secretar de stat Tarnea a declarat: "Acest act normativ (Legea 217/2003 - n.n.) a fost adoptat sub presiunea societatii civile si, din punctul meu de vedere este o lege proasta, care nici nu prea poate fi aplicata".

  In sprijinul respingerii acestor declaratii, CPE precizeaza urmatoarele:

  1.Coalitia Nationala a participat la discutiile care au avut loc pe marginea proiectului de lege privind violenta in familie, in cadrul dezbaterilor parlamentare. Reprezentantii Coalitiei au prezentat un set de amendamente si recomandari privind legea citata. Aceste recomandari, in marea lor majoritate, nu au fost luate in considerare de catre membrii Parlamentului, netinandu-se seama de expertiza si experienta de aproape 10 ani a organizatiilor neguvernamentale active in acest domeniu. De asemenea, au fost ignorate semnalele pe care aceste organizatii le-au prezentat privind viitoarele dificultati de aplicare ale acestor prevederi legislative.

  2.Dupa publicarea pe site-ul MMSSF a proiectelor de Hotarare privind standardele de calitate a serviciilor sociale din domeniul violentei in familie si infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, CPE a solicitat MMSSF organizarea unei dezbateri publice pentru a discuta aceste proiecte. Totodata, CPE a inaintat, din partea Coalitiei Nationale, un set de propuneri de modificari pentru cele doua proiecte mentionate. Pana in prezent, CPE nu a primit nici un raspuns la adresele inaintate.

  Dincolo de aceste propuneri, CPE considera ca aceste doua proiecte de Hotarare, coroborate cu Ordonanta de Guvern privind serviciile sociale si cu modificarile aduse Ordonantei cu privire la asociatii si fundatii (26/30 ianuarie 2000), fac imposibila functionarea multor organizatii care ofera servicii de asistenta si consiliere victimelor violentei in familie. In continuare, CPE isi declara in mod public disponibilitatea de a colabora cu MMSSF pentru imbunatatirea celor doua proiecte de Hotarare mentionate, cat si pentru realizarea unui Proiect de Ordonanta care sa modifice Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Pentru informatii suplimentare va rugam sa contactati Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), la telefon 021 212 11 96/97, persoana de contact Iosefina Sirbu, coordonatoare de program isirbu@gender.ro
  



• Presa:

  -->pe 30 octombrie 2003 in Cotidianul
  SEMNAL Ministerul Muncii intarzie sa puna in aplicare actele normative cu privire la prevenirea violentei domestice

  Guvernul, complice la violenta in familie

  Anuntata cu surle si trambite, Legea privind prevenirea si combaterea violentei in familie pare sa fi fost aprobata doar de ochii organismelor europene, deoarece nici pana in prezent nu a fost aplicata, desi a intrat in vigoare in urma cu mai mult de doua luni. Singura masura palpabila a fost prezentarea unui spot cu sloganul „Indiferenta te face complice“, din fonduri europene. Mai mult decat atat, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF) da in prezent inapoi si vrea sa modifice actul normativ, astfel incat sa nu mai fie infiintata Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, organism ce ar necesita sume foarte mari. Partidul National Liberal (PNL) acuza MMSSF ca agentia trebuia infiintata in urma cu cateva zile, dar, pana in prezent, acest lucru nu s-a intamplat. Drept urmare, PNL cere demisia ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Elena Dumitru, pentru neaplicarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie. Vicepresedintele PNL Mona Musca este de parere ca «Guvernul Nastase a incalcat cu buna stiinta prevederile Legii 217/2003» si ca, procedand astfel, Executivul «nu numai ca nu a tinut cont de problemele persoanelor care aveau nevoie de aplicarea cat mai rapida a acestei legi, dar a ignorat cu buna stiinta recomandarile Consiliului Europei, care au stat la baza elaborarii acesteia». Promovata de deputati ai Puterii si Opozitiei impreuna cu societatea civila si avand acordul actualului Guvern, legea reglementeaza relatiile dintre membrii unei familii atunci cand acestia sunt afectati de violenta. Printre prevederile legii se numara si infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, detaliile privind organizarea si functionarea acestei structuri urmand a se stabili prin hotarare de Guvern. La data de 25 august 2003, legea a intrat in vigoare, insa Guvernul Nastase continua sa refuze aprobarea normelor metodologice de aplicare, prevazute a fi elaborate in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare. Conform declaratiei vicepresedintelui PNL Mona Musca, la 24 octombrie 2003, termenul pentru infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei si aprobarea normelor de aplicare a legii s-a incheiat. In aceste conditii, bugetul pe 2004 nu aloca fonduri pentru aceasta structura. Reprezentantii Ministerului Muncii recunosc faptul ca se afla in intarziere si termenul legal a fost depasit, dar justifica prin faptul ca negocierile pentru intocmirea normelor metodologice dureaza mai mult. Totodata, acestia sustin ca actuala lege va fi amendata, iar Agentia Nationala pentru Protectia Familiei nu se va crea ca institutie separata, ci va fi un departament in cadrul structurilor descentralizate ale ministerului. Lipsa sumelor pentru aceasta agentie in bugetul pe 2004 este justificata prin faptul ca banii vor fi luati de la structurile descentralizate, unde se va crea agentia. Nici in teritoriu nu vor exista filiale independente ale acestei agentii nationale, ci in cadrul directiilor de familie si dialog social se vor infiinta departamente. Reprezentantii MMSSF spun ca astfel se vor economisi bani pentru ca nu vor mai fi nevoiti sa achizitioneze sedii, birouri si sa angajeze un numar mare de persoane. Totodata, in toate judetele urmau sa fie infiintate, in cadrul acestei agentii nationale, centre unde victimele violentei in familie sa se adaposteasa si sa primeasca ingrijire.
  Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale sustin ca ministerul ar trebui tras la raspundere pentru faptul ca nu a aplicat legea. “Eficienta unui asemenea organism, fie el agentie sau departament, tine de modul in care vor fi administrate fondurile. Probabil, daca nu va mai exista aceasta agentie, asa cum se proiecta, fondurile pentru combaterea abuzurilor vor fi mai mici. Pe de alta parte, o structura total separata ar presupune crearea unei infrastructuri, cu multi functionari, si asta va costa destul de mult”, ne-a declarat Diana Nistorescu, presedinta Federatiei Organizatiilor pentru Protectia Copiilor.
  In ultimii ani, numarul copiilor care cad victime violentei este in crestere. Ultimele sondaje arata ca 75% dintre ei au suferit macar o data o forma de violenta, 82% declara ca au fost batuti macar o data. Totodata, 47% dintre parinti recunosc ca au recurs la bataie pentru a-si educa copiii.
  In ceea ce priveste campaniile pentru prevenirea violentei, statul nu se implica prea mult. „In general, campaniile se realizeaza cu fonduri europene, care nu sunt de obicei foarte mari, ci doar atat cat sa ajunga pentru realizarea spoturilor”, ne-a declarat presedintele CNA, Ralu Filip.
  [vezi prima pagina in PDF pentru informatii suplimentare]

  -->pe 11 noiembrie 2003 in Ziua de Vest
  Alianta "DA", impotriva violentei in familie

  55 de deputati din partea Aliantei pentru Dreptate si Adevar (DA), PNL-PD, au depus o motiune simpla in Camera Deputatilor * Acestia condamna incalcarea Legii nr. 217/2003, privind prevenirea si combaterea violentei in familie * Motiunea este si un atac la adresa PSD * "Guvernul Nastase este solidar cu agresorii si nu cu victimele violentei"

  Obiectul motiunii simple, printre semnatarii careia se numara si deputatul liberal Mona Musca, "il constituie incalcarea cu buna-stiinta de catre Guvern a Legii nr.217/2003, privind prevenirea si combaterea violentei in familie si proasta gestionare a politicii guvernamentale privind problematica violentei in familie de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si, implicit, de ministrul Elena Dumitru". Aceste deficiente in aplicarea legii fac parte, de fapt, se mai spune in textul motiunii, dintr-un context mai larg. "Neaplicarea legilor si schimbarea lor a devenit politica oficiala a Guvernului Adrian Nastase. PSD si-a facut un prost obicei din neaplicarea legilor, instaurand astfel o practica periculoasa pentru relatiile dintre putere, opozitie si cetateni, precum si pentru integrarea europeana a Romaniei. Guvernul PSD bifeaza legile ca intr-un calendar, dar nu le aplica".

  Violenta in familie este o problema a societatii romanesti

  Perioada de tranzitie din Romania s-a caracterizat printr-o amplificare fara precedent a violentei in familie, iar numarul de infractiuni a crescut constant, an de an. Numeroase acte de violenta au fost comise ca urmare a degenerarii unor conflicte intre autori si victime, a deteriorarii unor relatii familiale sau a aparitiei unor circumstante in care agresiunea s-a declansat ca efect a consumului de alcool. Conceptul de violenta domestica merge insa dincolo de violenta fizica. El poate sa insemne si "santaj emotional", distrugerea proprietatii, izolare fata de prieteni, familie, amenintarea copiilor, control asupra accesului la bani, obiecte personale, mancare, telefon etc. Din aceasta perspectiva, organizatiile mondiale de specialitate definesc violenta domestica ca fiind "un mod de abuzare si control, exercitate de o persoana asupra altei persoane cu care se afla in relatie intima (partener/a) sau de apropiere (copii)", se precizeaza in materialul care argumenteaza de ce, in acest moment, in ciuda existentei unei legi care pedepseste destul de aspru violenta in familie, sunt inca enorm de multe asemenea probleme.

  Cateva statistici

  Conform statisticilor prezentate de semnatarii acestei motiuni simple, in Romania, fenomenul violentei in familie a atins cote alarmante, mai ales in randul minorilor: numarul copiilor care cad victime violentei in familie este in crestere: 75% dintre ei au suferit macar o data o forma de violenta, 85% recunosc ca au fost batuti macar o data, iar 47% dintre parinti admit ca au recurs la bataie pentru a-si educa copiii. Statisticile arata, de asemenea, ca abuzul emotional in randul copiilor inregistreaza o amploare fara precedent: 90% in mediul familial, 70% in mediul scolar si 84% in mediul social. Fenomenul violentei in familie produce victime mai ales in randul femeilor, dar si printre barbati. Conform unei statistici internationale, 90% dintre victime sunt femei, 7% sunt copii, restul fiind barbati. Pe de alta parte, in Romania, potrivit unui raport ONU, 45% dintre femei au fost abuzate verbal, 30% fizic, iar 7% sexual. Nu mai putin de 35% dintre femei declara ca au fost victime ale diverselor forme de violenta intrafamiliala.

  Legea exista, dar nu este aplicata

  "Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie a fost gandita ca un raspuns institutional la problematica violentei in familie. Scopul legii este acela de a ocroti victimele violentei in familie, fara a face discriminare intre acestea, avand ca reper Recomandarea nr.5/2002 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, care recomanda statelor membre sa adopte o legislatie de combatere a violentei ce apare in familie sau in mediul domestic, incluzand, printre altele, agresiunea fizica si mentala, abuzul emotional si psihologic, violul, abuzul sexual intre soti, parteneri stabili sau ocazionali si coabitanti, etc.", se mai spune in textul motiunii. Numai ca, desi exista, legea nu este aplicata. Ceea ce, in termenii in care este scrisa motiunea, inseamna ca "prin neaplicarea si incalcarea termenelor legii, Guvernul incurajeaza violenta in familie". De ce nu este aplicata? Iata, pe scurt, o explicatie: Legea a fost adoptata in 29 mai 2003 si a intrat in vigoare in data de 25 august 2003 (in termen de 90 de zile de la adoptare). Potrivit legii, institutia care are rolul de prevenire si combatere a fenomenului violentei in familie este Agentia Nationala pentru Protectia Familiei. Or, "la 24 octombrie 2003, termenul pentru infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei si pentru aprobarea normelor de aplicare a legii a expirat. Agentia nu a fost infiintata si, ca atare, nu functioneaza. Normele nu au fost elaborate si aprobate prin Hotarare de Guvern. In bugetul pe 2004 nu sunt prevazute fonduri pentru activitatea Agentiei. Guvernul Nastase a ignorat si a incalcat cu buna-stiinta prevederile Legii 217/2003, refuzand sa infiinteze institutia care trebuie sa sprijine si sa ocroteasca victimele violentei in familie (É). Prin refuzul de a infiinta Agentia Nationala pentru Protectia Familie, Guvernul este solidar cu agresorii, in loc sa fie solidar cu victimele violentei", se mai spune in motiune.

  Motiunea simpla, ultima solutie

  In data de 2 decembrie, cu incepere de la ora 16, motiunea depusa de Alianta PNL-PD va fi dezbatuta. Semnatarii ei considera ca Parlamentul si-a facut datoria, dar ca guvernul a facut, prin indiferenta sa fata de aplicarea acestei legi, doar dovada unei "iresponsabilitati publice". Deputatii din Alianta PNL-PD sunt de parere ca adoptarea acestei motiuni simple este ultima solutie pentru aplicarea legii. Cei 55 de deputati care au semnat aceasta motiune cer Guvernului: sa aplice Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie; sa demita imediat ministrul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Elena Dumitru, pentru incalcarea cu buna-stiinta a prevederilor legii si incapacitatea dovedita in aplicarea legislatiei privind violenta in familie; sa infiinteze imediat, in spiritul si litera legii, Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, cu rol de prevenire si combatere a violentei in familie; sa aprobe normele metodologice de aplicare a Legii 217/2003, pentru a deveni functionala in ocrotirea victimelor violentei in familie si pentru a oferi un raspuns la cauzele si conotatiile sociale ale acestui fenomen.

  Cristian PATRASCONIU

  -->pe 25 noiembrie 2003 in Crisana
  Gustul amar de la sfârşitul lunii de miere
  Dincolo de siguranţa şi confortul emoţional pe care ar trebui să-l ofere orice cămin membrilor săi, se ascunde, de multe ori, drama celor mai groteşti imagini. Viaţa paşnică la care au aspirat multe dintre femei s-a transformat într-un coşmar din care cu greu se mai pot trezi. Resemnarea este justificată de credinţa inoculată tinerelor despre superioritatea celor de gen masculin şi de justeţea aplicării unor corecţii fizice! Din păcate, însă, acestea se află mai în siguranţă pe stradă decât în sânul propriei familii, 70% dintre crimele cărora le-au căzut victime fiind săvârşite de către soţi, concubini sau prietenii acestora, foştii parteneri, taţi, socri, fraţi sau fii.

  Violenţa, la ea acasă

  Printre cele mai grave forme de violenţă domestică, care au repercusiuni nefaste asupra dezvoltării psihice ale victimei, se numără abuzul psihologic, cum ar fi izolarea forţată, umilirea, şantajul, lipsirea de ajutor financiar şi ameninţarea cu bătaia sau rănirea. În acelaşi timp, violenţa verbală este la fel de greu de suportat, o vorbă grea doare, de multe ori, mai mult decât o palmă. Violenţa domestică include o paletă din ce în ce mai largă de acte de agresiune, printre care violul matrimonial, mutilarea organelor genitale, tortura etc. În România, potrivit ultimelor studii, 30% dintre femei au fost abuzate fizic şi 7% abuzate sexual.
  Un prim pas pe care trebuie să-l urmeze orice persoană care a fost supusă unui "exerciţiu de forţă" este prezentarea la Serviciul de Medicină Legală, unde i se eliberează un certificat medico-legal, care ar trebui să stea la baza luării unei măsuri de către organele de poliţie. Din păcate, de cele mai multe ori, agresorul se alege cu o amendă, pe care, probabil, tot soţia o plăteşte.
  În acest an, în Bihor, au fost eliberate aproximativ 1.200 de certificate medico-legale, care atestă că femeile în cauză au fost victimele unei agresiuni din partea soţului sau concubinului, iar alte zece au vizat violenţe îndreptate împotriva unor minori. "Majoritatea victimelor au suferit leziuni uşoare, care au necesitat până la 10 zile de îngrijiri medicale. Cele mai multe agresiuni au fost exercitate de fii împotriva mamelor, victimele având o vârstă destul de înaintată", ne-a informat Gabriel Mihalache, medic primar legist, şeful Serviciului de Medicină Legală a Judeţului Bihor-Oradea.
  Comparativ cu numărul mare al victimelor care se prezintă cu leziuni la Serviciul de Medicină Legală, Inspectoratul Judeţean de Poliţie a sancţionat contravenţional, pe raza municipiului Oradea, doar 321 de persoane, din care 49 fiind bolnavi psihic.

  Resemnarea, dublată de indiferenţă

  Ruşinea sau teama de alte bătăi le "îndeamnă" pe multe femei să suporte, în continuare, pumnii grei ai soţului şi să-şi fardeze apoi în fiecare dimineaţă ochii învineţiţi. Traumatizată de ideea alungării în stradă, cu copiii după ea, îngrozită de perspectivele sumbre ale unei vieţi fără un sprijin financiar, fără a avea credinţa că poate să-şi decidă soarta, femeia ajunge să se resemneze şi să se complacă în starea conflictuală de care se simte vinovată.
  Oricum, răzvrătirea ei nu prea ar avea sorţi de izbândă.
  Dacă în miez de noapte, sătulă de accesele de nebunie ale partenerului de viaţă, s-ar trezi în plină stradă, nu ar şti încotro s-o apuce. După 14 ani de democraţie, sistemul de asistenţă socială rămâne o utopie. În Bihor, la ora actuală, nu există nici un adăpost pentru victimele violenţei domestice, dar nici servicii care să vină în sprijinul acestora.
  În mai a.c., a fost promovat un act normativ care ar trebui să asigure cadrul legal pentru ocrotirea şi sprijinirea familiei. Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie prevede înfiinţarea unei Agenţii Naţionale pentru Protejarea Familiei, care îşi propune o serie de măsuri generoase (de prevenire şi combatere a violenţei, sprijinul victimelor, precum şi asistarea agresorilor etc.). Una dintre măsurile ce se cer imperativ a fi luate este înfiinţarea acelor centre pentru adăpostirea femeilor şi copiilor agresaţi de membrii familiei, menite să asigure protecţia, găzduirea, îngrijirea şi consilierea celor care recurg la aceste servicii comunitare. La ora actuală, lipsa de coerenţă în luarea deciziilor, trecerea de la un minister la altul a acestui departament, neexistenţa surselor de finanţare au dus la amânarea, pe un termen destul de îndepărtat, a aplicării acestei legi.

  
  Flori în loc de pumni

  Creşterea respectului de sine, să înveţi să spui NU, să ştii că nu meriţi să fii bătută, orice ai face, este unul dintre obiectivele campaniei iniţiate de Uniunea Femeilor Bihor Oradea (UFBO), intitulată S.O.S. FEMEIA, ÎN PERICOL! Campania de prevenire şi combatere a violenţei se va desfăşura în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie a.c., prilej cu care se vor derula o serie de conferinţe, dezbateri, mese rotunde, la care au fost invitaţi repezentanţi ai instituţiilor ce au atribuţii în acest domeniu, organizaţii nonguvernamentale care desfăşoară activităţi de protecţie socială etc. "Campania urmăreşte conştientizarea opiniei publice în legătură cu existenţa acestei realităţi crunte, informarea cu privire la pachetul de servicii ce pot fi puse la dispoziţia victimelor şi găsirea unor soluţii în vederea diminuării formelor de violenţă", ne-a declarat Mioriţa Săteanu, preşedinta UFBO.
  Cristina PUŞCAŞ

  -->pe 26 noiembrie 2003 in Cotidianul
  Camera „Guvernul ori copiaza ori nu-si face temele“, sustine Opozitia

  Motiune impotriva violentei

  Motiunea simpla „Guvernul ori copiaza ori nu-si face temele“, semnata de 55 de deputati PNL si PD a fost depusa la Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, ieri, de ziua internationala impotriva violentei in familie. Actul se refera la incalcarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie. Desi promulgata de presedintele Romaniei, guvernul nu a elaborat normele de aplicare a acestei legi si nu a infiintat Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, institutie menita sa previna si sa combata violenta in familie. In fata cererii Aliantei PNL-PD de demitere a ministrului Muncii, solidaritatii sociale si familiei – Elena Dumitru – pentru proasta gestionare a politicii guvernamentale privind problematica violentei in familie, Guvernul Adrian Nastase nu a avut nici o reactie. Astfel, vicepresedintele PNL Mona Musca a apreciat ca „Guvernul PSD, prin nepunerea in aplicare a legii, se solidarizeaza cu agresorii si instaureaza o practica periculoasa pentru relatiile dintre Putere, Opozitie si cetateni“. Mai mult, deputatul PD Paula Ivanescu a declarat ca PSD, „acest partid majoritar, nu respecta nu numai Parlamentul, nu respecta cetatenii Romaniei, nu respecta legea“. In acest context, ea a tinut sa evidentieze importanta legii, dar si a motiunii, amintind ca, in Prahova exista singura inchisoare de femei din Romania, multe dintre acestea fiind incarcerate pentru ca au ales sa-si faca singure dreptate ucigandu-si sotii care le agresau fizic. „Interesul nostru este sa nu mai avem copii pe strada, sa nu mai avem copii institutionalizati si de aceea trebuie sa protejam familia“, a conchis Paula Ivanescu. Desi nu a cerut sprijinul celorlalte partide parlamentare pentru promovarea acestei motiuni, Alianta „DA“ sustine ca „orice sprijin este binevenit.

  -de Daniela Manolache

  -->pe 27 noiembrie 2003 la stiri.rol.ro (Rompres)
  MMSSF face precizari cu privire la demersul parlamentarilor PNL si PD asupra Legii privind prevenirea si combaterea violentei in familie
  27 noiembrie 2003

  Ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei face precizari cu privire la motiunea simpla cu titlul "Incalcarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie", din demersul parlamentarilor PNL si PD, informeaza MMSSF. Experienta centrelor care functioneaza deja in baza Legii nr. 217/2003, centre dedicate preventiei, monitorizarii si combaterii violentei in familie din Bucuresti, Buftea (judetul Ilfov) si Constanta, precum si a celor de la Targu-Mures, Baia Mare si Hunedoara (deschise cu sprijinul Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie in anul 2003) arata importanta felului in care resursele trebuie acordate pentru rezolvarea situatiei celor afectati de violenta in familie. Sumele utilizate au fost indreptate direct catre beneficiari, iar majoritatea serviciilor au fost furnizate in regim de voluntariat. O parte dintre servicii au fost oferite prin colaborarea cu personalul de asistenta sociala si medicala din structurile deja existente ale administratiei locale si din structurile descentralizate ale ministerelor implicate in prevenirea si combaterea fenomenului: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor.

  Organizarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, prevazuta de Legea 217/2003, este o prioritate in cadrul reformei sistemului de asistenta sociala din Romania. Reforma ia in considerare experienta dobandita prin functionarea centrele amintite si urmareste cresterea eficientei sociale a investitiilor din domeniu. Importanta fenomenului violentei in familie implica o regandire a activitatilor de prevenire si combatere.

  MMSSF a elaborat si supus dezbaterii publice proiectul Legii pentru modificarea si completarea Legii 217/2003, astfel incat anul viitor Agentia sa poata functiona in conditii optime si cu utilizarea eficienta a resurselor. Prin acest demers, MMSSF isi propune scaderea costurilor de administrare, precum si introducerea controlului in domeniul prestatiilor familiale si al serviciilor sociale.

  In formularea actuala a Legii 217/2003, organizarea si functionarea Agentiei pentru Protectia Familiei ar genera o birocratie excesiva - angajarea a sute de noi functionari publici - costuri administrative exagerate - costuri de regie pentru sedii, autoturisme etc. Eficienta sociala a unei structuri create in aceste conditii este minima, iar efectul de sustinere a familiilor aflate in situatii de criza este nesemnificativ. Acest lucru ar insemna o risipa din banul public pentru cheltuieli administrative.

  In concluzie, MMSSF respinge ferm acuzatiile aduse de reprezentantii opozitiei. Prin politica Guvernului care, din 2001 si pana in prezent, a alocat resurse importante si a initiat reforma in domeniul asistentei sociale, problematica violentei impotriva femeii este integrata intr-o abordare complexa a protectiei familiei. Acest lucru inseamna, la modul practic: acordarea de asistenta pentru cazurile in care violenta inseamna pericol asupra vietii sau pericol de izolare, activitati de reinsertie sociala, precum si masuri de prevenire si combatere a fenomenului atat la nivel national cat si la nivel local. /ROMPRES/

  -->pe Avocatnet
  Potrivit prevederilor Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi având în vedere modificarea structurii şi componenţei Guvernului reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2003, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei îi revine obligaţia înfiinţării Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei ca organ de specialitate care să coordoneze activitatea de prevenire şi combatere a violenţei în familie. Modificarea şi completarea legii propun o structură instituţională mai eficientă şi evident mai puţin costisitoare.

  Având în vedere că până în prezent nu s-au putut aplica prevederile Legii nr. 217/2003 neexistând sursele de finanţare pentru susţinerea cheltuielilor de înfiinţare şi funcţionare a Agenţiei şi a fost necesară definirea unor proceduri de acţiune concretă în teritoriu s-a impus soluţia promovării unei ordonanţe de urgenţă care să reglementeze aceste probleme.

  NOTĂ DE FUNDAMENTARE
  Ministerul Muncii, solidarităţii sociale şi familiei
  
  În acest scop a fost iniţiat proiectul alăturat de ordonanţă de urgenţă a Guvernului care reglementează în principal următoarele:

  - decalarea termenului de înfiinţare a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei pentru data de 1 ianuarie 2004;
  - coordonarea agenţiei de către un preşedinte, asimilat din punct de vedere al salarizării cu funcţia de director general din minister, numit de către ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, în condiţiile legii;
  - componenţa consiliului consultativ, respectiv 7 membri reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap;
  - constituirea, prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, în coordonarea agenţiei, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, a unui compartiment în cadrul direcţiilor pentru dialog, solidaritate socială şi familie judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
  - modificarea unor atribuţii ale agenţiei în concordanţă cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale;
  - definirea unităţilor de asistenţă socială destinate victimelor violenţei în familie şi agresorilor şi a condiţiilor de funcţionare a acestora;
  - stabilirea surselor de finanţare pentru funcţionarea agenţiei şi a compartimentelor teritoriale;
  - finanţarea cheltuielilor de personal, de capital şi materiale pentru funcţionarea aparatului central al agenţiei în anul 2004 din bugetul Inspecţiei Muncii.

  Proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului prevede totodată, că funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei se va asigura cu un număr de 40 posturi de la Inspecţia Muncii, iar pentru compartimentul din cadrul direcţiilor teritoriale pentru dialog, familie şi solidaritate socială, aflat în coordonarea agenţiei, personalul va fi asigurat prin redistribuire cu încadrarea în numărul de posturi aprobat Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi instituţiilor publice subordonate finanţate de la bugetul de stat.

  Pentru anul 2004, cheltuielile necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei se estimează la circa 100 miliarde lei şi pot fi susţinute din bugetul Inspecţiei Muncii.

  
  --Ordonanţă nr. 95 din 24 decembrie 2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 13 din 8 ianuarie 2004

  ORDO nr. 95 publicatã în M.Of. nr. 013 din data: 01/08/2004

  Prescurtarea legii: OG95/2003

  Titlul actului normativ: Ordonanţă nr. 95 din 24 decembrie 2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 13 din 8 ianuarie 2004

  Emitent: GV

  Republicatã:

  Guvernul României
  Ordonanţă nr. 95
  din 24 decembrie 2003
  privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie
  Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 13 din 8 ianuarie 2004

  
  În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. V.1 din Legea nr. 559/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

  Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

  Art. I. - Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:
  1. După alineatul (1) al articolului 1 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
  "(11) Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică."
  2. Alineatul (2) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
  "(2) În cazul declanşării unor violenţe în familie, comunităţile locale, prin reprezentanţii legali, precum şi autorităţile administraţiei publice vor acorda sprijinul logistic, informaţional şi material Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, respectiv compartimentelor aflate în coordonarea sa."
  3. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins:
  "Art. 8. - (1) Se înfiinţează şi se organizează Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, denumită în continuare agenţie, instituţie publică cu personalitate juridică care funcţionează ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei."
  4. Alineatul (4) al articolului 8 va avea următorul cuprins:
  "(4) În coordonarea metodologică a agenţiei, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, în cadrul direcţiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, se constituie un compartiment cu atribuţii în combaterea violenţei în familie."
  5. După alineatul (4) al articolului 8 se introduc patru noi alineate, alineatele (5), (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:
  "(5) În subordinea agenţiei funcţionează Centrul-Pilot de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Violenţei şi Centrul de Informare şi Consultanţă pentru Familie.
  (6) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al agenţiei este de 40 şi se asigură prin transfer de la Inspecţia Muncii.
  (7) Posturile necesare funcţionării compartimentului prevăzut la alin. (4) vor fi asigurate prin redistribuire cu încadrarea în numărul de posturi aprobat Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi instituţiilor publice subordonate finanţate de la bugetul de stat.
  (8) Personalul agenţiei este format din funcţionari publici şi personal contractual, încadraţi în condiţiile legii."
  6. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
  "Art. 9. - (1) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, agenţia are următoarele atribuţii principale:
  a) elaborarea, fundamentarea şi aplicarea strategiei şi a programelor în domeniul fenomenului violenţei în familie;
  b) controlul aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate şi îndrumarea metodologică a activităţilor unităţilor destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
  c) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor specifice în domeniul apărării şi consolidării familiei, precum şi al îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie;
  d) avizarea înfiinţării centrelor pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie, a centrelor de recuperare pentru victimele violenţei în familie şi a centrelor de asistenţă destinate agresorilor;
  e) includerea apelurilor telefonice pentru cazurile privind violenţa în familie în cadrul serviciului telefonic de urgenţă cu număr unic de apel care funcţionează potrivit legii;
  f) instruirea, autorizarea şi coordonarea activităţii profesionale a asistenţilor familiali;
  g) organizarea de cursuri de cunoaştere a formelor de violenţă în familie, precum şi a mijloacelor de prevenire şi combatere a acestora;
  h) efectuarea de studii şi cercetări, elaborarea de strategii, prognoze, realizarea şi publicarea de materiale ştiinţifice şi promoţionale specifice;
  i) realizarea bazei de date pentru gestionarea situaţiilor de violenţă în familie;
  j) implicarea şi sprijinirea iniţiativelor partenerilor sociali în rezolvarea problemei violenţei în familie.
  (2) Agenţia decontează cheltuielile legate de consilierea juridică şi psihosocială şi de eliberare a certificatelor medico-legale pentru victimele violenţei în familie, în cadrul programelor specifice prevăzute la alin. (1) lit. c)."
  7. Alineatul (2) al articolului 10 va avea următorul cuprins:
  "(2) Agenţia elaborează standarde de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familie, care se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei în termen de 3 luni de la înfiinţarea acesteia."
  8. Alineatul (3) al articolului 10 va avea următorul cuprins:
  "(3) Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei prezintă anual Guvernului un raport privind aplicarea strategiei şi programelor în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie."
  9. Articolul 11 va avea următorul cuprins:
  "Art. 11. - (1) Agenţia este condusă de un preşedinte, asimilat din punctul de vedere al salarizării cu funcţia de director general din minister, numit de către ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, în condiţiile legii.
  (2) Pe lângă preşedinte funcţionează un consiliu consultativ format din 7 membri, care are în componenţa sa câte un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
  (3) Preşedintele agenţiei este ordonator secundar de credite şi în exercitarea atribuţiilor sale emite decizii."
  10. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:
  "Art. 111. - (1) Cheltuielile curente şi de capital ale agenţiei se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
  (2) Agenţia poate beneficia de donaţii şi sponsorizări în condiţiile legii.
  (3) Cheltuielile curente şi de capital pe anul 2004 pentru funcţionarea aparatului central al agenţiei se asigură prin redistribuirea fondurilor din bugetul Inspecţiei Muncii, cu încadrarea în bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pe anul 2004.
  (4) Cheltuielile de personal, materiale şi de capital pentru funcţionarea instituţiilor publice prevăzute la art. 8 alin. (5), precum şi cele aferente compartimentului constituit în cadrul direcţiei teritoriale pentru dialog, familie şi solidaritate socială se finanţează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
  (5) Pentru finanţarea serviciilor sociale din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familie pot fi utilizate şi fonduri externe rambursabile şi nerambursabile."
  11. Alineatul (3) al articolului 12 va avea următorul cuprins:
  "(3) Agenţia stabileşte criterii de pregătire şi etică profesională, precum şi de moralitate pentru ocuparea funcţiei de asistent familial."
  12. După alineatul (3) al articolului 12 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
  "(4) Asistenţii familiali îşi desfăşoară activitatea în următoarele instituţii:
  a) agenţie;
  b) compartimente specializate din cadrul direcţiilor teritoriale pentru dialog, familie şi solidaritate socială;
  c) servicii publice de asistenţă socială;
  d) adăposturi;
  e) alte unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie."
  13. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
  "Art. 15. - (1) Agenţia va stabili procedura de conlucrare a persoanelor desemnate şi a asistenţilor familiali în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în familie.
  (2) Procedura de conlucrare se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, ministrului administraţiei şi internelor, precum şi al ministrului sănătăţii."
  14. Alineatul (2) al articolului 16 va avea următorul cuprins:
  "(2) În cazul comiterii actelor de violenţă în familie, organele de poliţie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie, a unei autorităţi sau din oficiu."
  15. Capitolul VI "Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie" va avea următorul cuprins:

  "CAPITOLUL VI
  Unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie
  SECŢIUNEA 1
  Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie

  Art. 23. - (1) Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie, denumite în continuare adăposturi, sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, care asigură protecţie, găzduire, îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie, nevoite să recurgă la acest serviciu de asistenţă socială.
  (2) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenţă sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.
  (3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimţământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal.
  (4) Adăposturile pot fi publice, private sau în parteneriat public-privat şi se înfiinţează numai cu avizul agenţiei.
  (5) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea adăposturilor publice se aprobă prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau, după caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
  (6) Finanţarea adăposturilor publice se asigură din bugetele locale.
  (7) Adăposturile publice trebuie să asigure gratuit, pe o perioadă determinată, asistenţă familială atât victimei, cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia, protecţie împotriva agresorului, îngrijire medicală, hrană, cazare, asistenţă psihologică şi consiliere juridică, potrivit instrucţiunilor de organizare şi funcţionare.
  (8) Adăposturile private şi cele în parteneriat public-privat pot fi înfiinţate numai de către furnizorii de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii.
  (9) În cazul adăposturilor prevăzute la alin. (8), utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.
  (10) În cazul acordării de subvenţii adăposturilor private sau în parteneriat public-privat, instituţia care a acordat subvenţia poate participa la administrarea unităţii în cauză sau monitorizează oportunitatea folosirii fondurilor alocate.
  Art. 24. - (1) Corpurile gardienilor publici înfiinţate pe lângă consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură paza adăposturilor publice din zona de competenţă.
  (2) La primirea în adăpost se aduc la cunoştinţă victimei mijloacele juridice prin care să îşi protejeze bunurile rămase la agresor, cum ar fi: notificarea prin executor judecătoresc a încetării acordului tacit pentru înstrăinarea şi grevarea bunurilor comune sau asigurarea de dovadă, prin expertiză judiciară. Consultanţa juridică este gratuită, iar primarul, la sesizarea asistentului familial, în cazurile sociale grave, aprobă suportarea din bugetul local a cheltuielilor cu întocmirea actelor juridice.
  (3) Prevederile alin. (2) se aplică şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale.
  (4) Toate adăposturile trebuie să încheie o convenţie de colaborare cu un spital sau altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală şi psihiatrică. Convenţia se încheie de către consiliile locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau, după caz, de către consiliile judeţene, cu acordul Ministerului Sănătăţii şi al proprietarului adăpostului. Convenţia este o condiţie fără de care nu se poate acorda avizul de funcţionare a adăpostului, prevăzut la art. 23 alin. (4).
  (5) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin unităţile de poliţie, va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile prevăzute de lege.

  SECŢIUNEA a 2-a
  Alte unităţi de asistenţă socială specializate pentru prevenirea
  şi combaterea violenţei în familie

  Art. 25. - (1) Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie sunt unităţi de asistenţă socială cu sau fără personalitate juridică care asigură găzduirea, îngrijirea, precum şi reabilitarea şi reinserţia socială a acestora.
  (2) Centrele de asistenţă destinate agresorilor sunt unităţi de asistenţă socială cu sau fără personalitate juridică care asigură în regim rezidenţial sau semirezidenţial reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, măsuri educative, precum şi consiliere şi mediere familială.
  (3) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare şi dezintoxicare acordate prin centrele de asistenţă destinate agresorilor se asigură în spitalele sau unităţile sanitare cu care s-au încheiat convenţii în condiţiile art. 24 alin. (4).
  Art. 251. - Asistarea sau, după caz, internarea victimelor ori a agresorilor în centrele prevăzute la art. 25 se face numai cu acordul acestora. Pentru minori acordul este dat de părintele neagresor sau, după caz, de reprezentantul legal.
  Art. 252. - Unităţile prevăzute la art. 25 pot fi publice, private, în parteneriat public-privat şi se înfiinţează numai cu avizul agenţiei.
  Art. 253. - Prevederile art. 23 alin. (5), (6), (8), (9) şi (10) se aplică în mod corespunzător şi unităţilor de asistenţă socială prevăzute la art. 25.
  Art. 254. - Agenţia va elabora instrucţiuni de organizare şi funcţionare a unităţilor de asistenţă socială prevăzute la art. 23 şi 25, care se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor."
  16. Alineatul (1) al articolului 31 se abrogă.
  Art. II. - În termen de 2 ani de la aprobarea prezentei ordonanţe prin lege de către Parlament, autorităţile cu responsabilităţi în aplicarea acesteia vor asigura personalul specializat necesar.
  Art. III. - Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

  PRIM-MINISTRU
  ADRIAN NĂSTASE

  Contrasemnează:
  ---------------
  Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
  Elena Dumitru
  Ministrul sănătăţii,
  Ovidiu Brînzan
  p. Ministrul finanţelor publice,
  Gheorghe Gherghina,
  secretar de stat

  Bucureşti, 24 decembrie 2003.
  Nr. 95.

  Data adoptãrii în Senat: Data adoptãrii în Camera Deputaþilor:

  Data promulgãrii: 12/24/2003

  Data intrãrii în vigoare:

  [de pe presidency.ro: "Decretul nr. 341 din data de 14 mai 2004
  Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea şi completa