Dureri in cotul altcuiva...

Eu am o teorie foarte simpla despre "ce se intampla cu Romania" -- noi, romanii (dar toti, cu mic cu mare), am atins un nivel atat de inalt (sau profund) al artei de a bombani si a critica pe altcineva, dar de a sta cu mainile in san cand suntem confruntati cu probleme, incat am ramas total inghetati in fata... istoriei. Poate sa ne faca oricine orice, iar noi, dupa putina analiza sterila a situatiei, ne resemnam si asteptam sa ni se ofere urmatorul lucru de criticat. Chiar cei mai "lucizi" si protestatari dintre noi ajung adeseori, in urma unor analize inerent anti-constructive, la concluziile cele mai "paralizante". Ca aceasta: cine trebuie blamat, in ochii unora, pentru esecul "Operatiunii Referendum 2003"? Omul de rand, bineinteles -- acest animal prost si usor-manipulat care nu ar trebui, la urma urmei, sa aiba acelasi drept de vot ca si omul evoluat, educat, informat, care intelege exact ce se intampla in jurul lui si ar trebui consultat primul... astfel rezolvand problemele tarii.

Concret, ce mi-a starnit aceasta rabufnire? Iata, la anchete.ro, un corespondent din New York explica astazi "De ce i-a durut in cot de referendum pe romanii din America". Se pare ca raspunsul este urmatorul: in Romania e coruptie si romanii din "America" (ma rog, Statele Unite) sunt oricum indiferenti si apatici fata de ce se petrece in tara. Bine, de acord, asa este fara nici o indoiala. E o declaratie valabila pentru orice roman, de oriunde -- si pentru majoritatea altor nationali fata de propriile lor tari. Articolul are un miez, aduce o critica importanta, DAR!... Autorul omite faptul ca au existat si altfel de reactii -- daca nu a gasit pe "nimeni" in Statele Unite care sa fie cuprins de "frisoanele, valurile de calduri, isterizarea, teama de esec sau de ridicol, panica sau indiferenta, iritarea, disperarea sau dezinteresul" celor din tara la apropierea referendumului, asta este pentru ca nu a cautat destul de atent. Pentru mine, de exemplu, aceste simptome descriu exact starea in care m-am aflat de la un moment la altul :) -- si cunosc multi alti romani de pe aceste meleaguri americane care au suferit de aceeasi boala referendum-iala. Ei continuand sa sufere, sperand sa poata actiona cumva... Ce facem cu acesti "suferinzi", ii ignoram pentru ca nu se potrivesc "teoriei"?

De altfel, cel mai important este ca, odata ce si-a facut datoria prezentand situatia deprimanta a spiritului civic al romanului din SUA, corespondentul de la New York, prezumabil mai "constient" decat romanul-de-pe-pamant-american obisnuit, isi incheie articolul discutand diplomati si politicieni -- nici urma de spirit civic in analiza sa!

Realizez ca se prea poate sa ma inscriu si eu, cu aceasta critica a mea, in aceeasi categorie a celor care il invinuiesc pe altul cand se confrunta cu o problema dificila. Totusi, nu pot sa nu ma mir ca petitia pe care am initiat-o, care a fost o actiune, un gest de protest, un "stranut" iscat de boala amintita mai sus, nu a fost semnata de si mai multa lume, si anunturile trimise celor din "diaspora", cat si la mass-(si "not-so-mass-")media, nu au fost promovate in nici un fel de cei care ar fi putut s-o faca. Probabil ca nu a fost o actiune destul de extremista... Nu stiu sigur. De asemenea, nu pot sa nu ma gandesc la faptul ca D-nul Presedinte Ion Iliescu va efectua o vizita "de lucru" in Statele Unite saptamana viitoare si ca, probabil, cei care critica elocvent si cu tarie "durerea in cot" a conationalilor lor vor actiona exact printr-o durere in cot in aceasta situatie in care ar putea face ceva sa aduca enormitatea referendumului "castigat" de PSD la cunostinta celor pe care ii va "curta" si pe a caror opinie favorabila mizeaza presedintele roman.

... Dar mai multe (inclusiv ceva concret) despre acest subiect din urma intr-un articol viitor.

Afisat de: Ruxi la data de October 22, 2003 11:10 AM | TrackBack