
Tocmai vroiam sa adaug link-ul la declaratia “We Stand for Peace and Justice”, dar Claudia mi-a luat-o inainte, deci ma alatur si eu indemnului de-a o semna. Mai jos, gasiti un articol al unuia din semnatarii originali ai eseului, scriitoarea Arundhati Roy. Pasajul este extras dintr-o prelegere tinuta de ea pentru Fundatia Lannan. Arundhati Roy s-a nascut si locuieste in India, este arhitecta ca pregatire, si in 1997 a primit Premiul Booker (Anglia) pentru romanul “The God of Small Things”. Textul acestei prelegeri se poate gasi in intregime in noua ei carte, “War Talk” (South End Press). Traducerea de fata este a mea, dupa un articol publicat in Ms. (vol. XIII, nr. 1, primavara 2003).
------------------------------------------------------------
Subiectul marii majoritati a scrierilor mele, fictiune sau nu, este relatia dintre putere si absenta puterii si conflictul fara sfarsit, circular, in care acestea sunt implicate. Termenul “anti-american” este folosit de obicei de establishment-ul american pentru a ii discredita pe criticii sai. Odata ce a fost numit anti-american, un om descopera ca e foarte probabil ca argumentele sale sa se piarda in incurcatura mandriei nationale atinse.
Dar ce inseamna termenul “anti-american”? Inseamna oare ca esti anti-jazz? Sau ca nu esti de acord cu libertatea de expresie? Ca nu-i iubesti pe Toni Morrison si John Updike? Ca te-ai certat cu arborii seqoia gigantici? Inseamna ca nu-i admiri pe sutele de mii de cetateni americani care au demonstrat impotriva armelor nucleare? Inseamna ca-i urasti pe toti americanii?
Aceasta sireata imbinare a culturii, muzicii, literaturii, frumusetii captivante a peisajelor, placerilor obisnuite ale oamenilor obisnuiti din Statele Unite cu critica politicii externe a guvernului american este o strategie eficace. Se aseamana cu o armata in retragere adapostindu-se intr-un oras cu o populatie numeroasa, cu speranta ca posibilitatea de a lovi tinte civile ii va opri pe dusmani de la atac.
Dar exista multi americani care s-ar simiti jigniti sa fie asociati cu politica guvernului lor.
Este periculos sa acordam guvernului indian sau guvernului american dreptul de a defini in ce consta sau in ce ar trebui sa constea “India” sau “America”. A fi “anti-american” (sau poate anti-indian sau anti-timbuktuan) este nu numai rasist, este un esec al imaginatiei. O incapabilitate de a vedea lumea in termeni diferiti de cei pe care ti i-a prescris establishment-ul. Daca nu esti un “Bushist” esti un Taliban. Daca nu esti Bun, esti Rau. Daca nu esti cu noi, esti cu teroristii.
Acum ca tinta initiala a razboiului din Afganistan – capturarea lui Osama bin Laden (mort sau viu) – pare sa fi intalnit conditii meteorologice nefavorabile, scopul a fost extins. Se vorbeste despre acest razboi de parca intreaga sa motivatie ar fi fost sa rastoarne regimul taliban si sa elibereze femeile afgane de burqa-urile lor, de parca soldatii americani sunt de fapt intr-o misiune feminista.
Priviti lucrurile din urmatoarea perspectiva: In India exista unele practici sociale destul de reprehensibile impotriva celor “untouchable”, impotriva crestinilor si musulmanilor, impotriva femeilor. Pakistanul si Bangladesul trateaza comunitatile minoritare si femeile intr-un mod si mai imoral. Ar trebui, deci, ca Delhiul, Islamabadul si Dhaka sa fie distruse? Se poate scoate bigotismul din India prin bombardare? Vom putea bombarda in continuare spre un paradis feminist?
Desigur, toata lumea simte, mai ales aici in America, groaza de ceea ce acum numim “9/11”. Lacrimile nu s-au uscat inca. Si un razboi ciudat, mortal, se dezlantuie in intreaga lume. Totusi, fiecare din cei care au pierdut pe cineva apropiat intelege sigur adanc, in secret, ca nici un razboi, nici un act de razbunare, nici o bomba de tip “daisy-cutter” lansata asupra celor apropiati altcuiva, asupra copiilor altcuiva, nu va netezi marginile suferintei sale. A atata inca un razboi – de data aceasta impotriva Irakului – prin manipularea durerii oamenilor inseamna a prada pana si cele mai intime sentimente umane pentru un scop politic. Este o actiune ingrozitoare, violenta, din partea unui Stat asupra poporului sau.
Globalizarea reala ar fi ideea ca fiintele umane din toata lumea au intr-adevar in comun dragostea, teroarea, si blandetea, si toate lucrurile pe care literatura le combina intr-un intreg. De aceea eu continuu sa spun ca literatura este contriariul unei bombe nucleare.
------------------------------------------------------------
Copyright 2003 Arundhati Roy
dasf
Posted by: alino at July 29, 2003 04:50 PMjhgyjgoi
Posted by: vaaaasile at October 20, 2003 11:39 PM