De exemplu. Ce e prost in Romania?.

Nu stiu daca sunt bine venite urmatoarele randuri dar am impresia ca totusi se vorbeste prea mult si se intelege prea putin despre politica, implicatiile politice si rolul societatii civile intr-un viitor stat european.
Va scriu aceste randuri pornind de la o tema de lucru pe care urmeaza a o prezenta in cadrul unui seminar pe teme de ideologii si culturi politice.

Ce ii face pe romani sa nu se exprime liber atunci cand au ocazia si sa comenteze, uneori inutil, atunci cand prea putine se pot rezolva? Poate traditia, poate ierarhia stricta ce se contureaza intr-un conservatorism de prost augur influenteaza chiar dupa 13 ani politica si implicarea politica in Romania.

Dar de unde si cum se propaga aceasta imagine medievala in contextul societatii romanesti contemporane?
Voi formula cateva teorii ce pot parea limitative in prima faza dar studiile si sondajele politice nu fac altceva decat sa sustina si sa consolideze aceste imagini, vizibile in special din afara tarii.
Prima teorie se refera la implicatiile pe care le au legaturile solide ale poporului roman cu religia crestin-ortodoxa. De unde aceasta legatura? Istoric vorbind justificarea poate veni destul de simplu analizand pozitia istorico-geografica; localizarea in acest spatiu predominant slav este doar unul din argumentele justificative. Totusi intrebarea esentiala vine dintr-un alt context. Paradoxal, poporul roman, acest bastion al crestinismului in Estul Europei, desi are o incredere covarsitoare in Biserica - institutie a statului - evita sau chiar ignora, in special in comunitatile urbane, practicarea religiei.

(Voi deschide o paranteza in care imi voi cere scuze pentru lipsa de informatii concrete (sodaje si procente). Daca exista persoane interesate, pot furniza informatii referitoare la sondajele mentionate.)

O legatura intre constiinta poporului si religia majoritara nu poate fi negata ea putandu-se observa atat la nivelul institutiilor publice si implicit la nivelul relatiilor inter-umane. Ierarhizarea si traditia Bisericii sunt caracteristici bine evidentiate si incadrul societatii care, in criza de identitate democratica, face apel in mod constant la valorile alternative mostenite din vechi regimuri.

Neexistând loc pentru un „altul”, pentru „celalalt”, spatiul dialogului, al interculturalitatii si interconfesionalitatii este înlocuit de monologul perpetuu al celor care apartin monolitului national-ortodox. Am adus aici o noua problema: lipsa de ingaduita a romanului fata de cel care ii este alaturi. Desi in aparenta aceste trasaturi discriminatorii se incearca a fi inlaturate. Imi voi continua scurta mea interventie cu o problema pe care o consider a se fi perpetuat inca de la 1918.
Este evident ca sistemul social “România Mare” a avut de gestionat si rezolvat chestiunile legate de etnie si pluralitate etnica la modul faptic, adica economic, politic, cultural, social etc. dupa constituirea statului national unitar în 1918.
Cadrul teoretic în care au decurs discutiile stiintifice a fost delimitat si definit de principiul nationalitatilor, principiu ce a stat la temelia reorganizarii sociol-politice si economice de dupa primul razboi mondial si a fost considerat universal în procesul de reasezare a noii ordini mondiale. Principiul aceasta a consfintit prevalenta constiintei nationale si a statului national ca modalitate de incluziune sociala universala si de delimitare prin excluziune de celelalte entitati social-politice, a marcat simbolic victoria democratiei si a statului modern.
România moderna s-a constituit si a fost recunoscuta international tocmai pe baza acestui principiu. În interiorul sistemului social din România acest principiu a impus recunoasterea si protectia minoritatilor nationale/etnice. Realitatea din sistemul social global “România Mare”, din perioada interbelica, a fost indubitabil marcata de o eterogenitate etnica semnificativa, în special în spatiul transilvanean. O multitudine de etnii cu care statul si societatea româneasca interbelica a trebuit sa se obisnuiasca si sa învete sa o gestioneze. Dar oare s-a reusit acest lucru? În nici un caz în perioda interbelica. Procesul acesta de învatare si întelegere a alteritatii a intrat într-o faza de maturitate relativa doar dupa 1989.

Nu voi continua sa analizez aceste caracteristici ale societatii romanesti considerand inutila o detaliere a conditiilor si contextelor nascatoare de rupturi si intolerante in cadrul societatii contemporane.

Voi continua totusi cu alta ocazie o discutie asupra catorva teorii ce implica o mai buna cunoastere a complexitatii vietii politice romanesti.

Pana data viitoare va multumesc si daca aveti alte opinii sau idei va rog sa nu ezitati sa ma contactati.

Radu

Buna ,
doresc sa aflu cite ceva despre caracteristici ale romanului modern

numar interesant numit "Gender and/in Ideologies" al jurnalului Journal for the Study of Religion Ideologies al Seminarului de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor: nr. 6, iarna 2003

CATRE O SOCIETATE INFORMATIONALA PENTRU TOTI
Intrati pe autostrada informationala! Cea de-a patra intalnire organizata de British Council imediat dupa Sumitul International dedicat Societatii Informationale. Vorbitori, proiecte si participanti din Germania, Italia, Franta, Romania si din sud estul Europei vor dezbate diferite subiecte, de la teorii sociale, la supravietuire.
Bucuresti, 14-15 octombrie.
Inscrieri la adresa de e-mail de mai sus.

As dori sa aflu cate ceva despre caracteristicile romanului pentru ca imi trebuie la scoala si nu am de unde sa fac rost de ele.

Am fost profund impresionata de un articol despre Aung San suu Kyi pe care l-am gasit, din intamplare, pe site-ul dumneavoastra. As dori sa anunt ca s-a infiintat, de curand, in cadrul LADO, sectia "Initiativa Romania pentru Birmania, a carei coordonatoare sunt. Pe moment, inainte de a putea incepe sa actionam, avem nevoie de oameni care sa se implice pentru a forma o echipa. Rog pe oricine ar fi interesat sa se implice sau sa afle mai multe despre Birmania, ca si pe oricine mi-ar putea recomanda pe cineva, sa ma contacteze la adresa raluca.enescu@gmail.com
Multumesc foarte mult,
Raluca Enescu

http://ubtt.org/ubtt